Peste 26.000 de teleormăneni îşi sărbătoresc onomastica de Sfântul Andrei

Peste 26.000 de teleormăneni îşi sărbătoresc astăzi onomastica. Cei mai mulţi poartă numele de Andrei sau Andreea. Sfântul Andrei este ocrotitorul României, iar ziua de 30 noiembrie a fost declarată sărbătoare legală, în care nu se lucrează.

26.600 de teleormăneni poartă numele Sfântului Andrei, ocrotitorul României. Mai exact, numele de Andrei este purtat de peste 14.000 de teleormaneni, în timp ce numele de Andreea il poartă aproximativ 12.600 de persoane.

În calendarul popular Sfântul Andrei este o sărbătoare de mare importanţă, la baza căreia stau calendarul popular şi credinţele omului arhaic. Aici se găsesc reminiscenţe ale vechiului calendar dacic, noaptea de Sfântul Andrei reprezentând Anul Nou la daci.

Tradiţii şi obiceiuri

Cum superstiţiile au rezistenţa cea mai mare în timp, unul dintre motivele cele mai cunoscute de teamă a românilor este frica de strigoi. Aceasta este de altfel, şi principala superstiţie în această noapte. Se spune că acum strigoii, atât cei morţi, cât şi cei vii, care umblă camuflaţi printre noi, devin ameninţători pentru oameni. Principalul aliat al românilor este usturoiul. În această noapte se ung uşile, ferestrele, hornurile, chiar şi animalele cu usturoi.

De asemenea, se crede că după lăsarea întunericului, strigoii se întâlnesc la răscruci şi se luptă. De aceea la răscruci se ridică multe troiţe. Arma strigoilor este limba de mieliţă, sau de tocătoare pentru fibra de cânepă. Toate gospodinele ascund în această seară mieliţele.

Dintotdeauna la români marile sărbători au fost însoţite şi de petreceri, iar noaptea Sfântului Andrei nu este o excepţie. Acestea erau numite practici pre-maritale. Sunt petreceri care se folosesc de pretextul fricii de strigoi pentru a reuni fete şi băieţi la «păzitul usturoiului». Astfel, tinerii se adună la casa unei fete, pun usturoiul într-un castron şi îl păzesc toată noaptea, în cadrul unei petreceri din care nu lipsesc băutura sau dansul la poartă.

În noaptea Sfântului Andrei se poate prevedea cât de rodnice vor fi livezile şi ogoarele. Oamenii aduc în casă crenguţe de vişin, le pun în apă şi, dacă înfloresc până la Crăciun, vor avea un an bogat.

Teama omului de lup este un alt motiv prezent în noaptea Sfântului Andrei. De aici vine şi interdicţia de muncă în această zi, ca să nu mănânce lupul oile. În plus, este şi teama de transformarea lupului în vârcolac, cel care mânca luna de pe cer.

Până la Crăciun, femeile nu mai ţes şi nici nu mai torc, ca să nu stârnească mânia Maicii Domnului.

Pe de altă parte, condiţiile meteorologice din noaptea Sfântului Andrei pot prevesti cum va fi iarna, care nu va fi grea, dacă afară este senin şi cald. În schimb, un cer întunecat, cu lună plină, ninsoare sau ploaie sunt semn de iarnă cu troiene mari.

Ziua Sfântului Andrei marchează debutul sezonului sărbătorilor de iarnă, care vor continua cu Sfântul Nicolae, celebrat pe 6 decembrie, şi se vor încheia de Bobotează, pe 6 ianuarie.

Redacţia cotidianului Adevărul Alexandria urează „La mulţi ani” tuturor sărbătoriţilor.