„Dragi tovarăşi şi pretini”, mai ţineţi minte? Revelionul românilor, în vremea lui Ceauşescu: banane coapte în ziare, vin spumant „Zarea” şi mesajul dictatorului

Petrecerile de Revelion, în vremea regimului comunist, însemnau adunări în găşti restrânse de prieteni, în sufragerii neîncălzite, cu mese modeste şi mâncăruri improvizate, în faţa televizoarelor la care singurul program era cel al TVR. Punctul culminant îl reprezenta mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de la miezul nopţii.

Startul sărbătorilor de iarnă se dădea, înainte de 1989, pe data de 27 decembrie. Cum Crăciunul nu exista, pentru că regimul ateului Ceauşescu dorise să-l şteargă din calendar, punctul culminant al Sărbătorilor de iarnă îl reprezenta Revelionul. Pregătirile pentru Revelion începeau cu câteva zile înainte.

Fără forfotă în magazinele ale căror galantare erau goale chiar şi în preajma Sărbătorilor, românii încropeau masa de Revelion din ce găseau. Cafea procurată pe sub mână, vin spumant în loc de şampanie, banane puse din timp la copt, în ziare, cârnaţi procuraţi pe pile, salată boeuf şi preparate din porcii tăiaţi din gospodăriile de la ţară. Chiar şi aşa, improvizată, masa de Revelion era cea mai îmbelşugată din an.

În lipsa petrecerilor la restaurant, rezervate în timpul regimului doar nomenclaturiştilor, românii se adunau în grupuri mici, în apartamente, şi aveau ca unică distracţie programul difuzat de TVR. Seara de Revelion era singura din an în care Televiziunea Română difuza program prelungit şi în care nu se lua lumina.

La televizor, startul petrecerii se dădea la ora 21.00. Invariabil, ani în şir, programul de Revelion de la TVR începea cu Corul şi Orchestra Simfonică a Radioteleviziunii. Urma un program de muzică populară şi celebrele scenete umoristice, cele mai apreciate din tot programul de Revelion. Ani la rând românii şi-a petrecut Revelionul cu Toma Caragiu, Stela Popescu, Alexandru Arşinel, Ştefan Bănică sau Florin Piersic. Scenetele umoristice care amuzau românii în noaptea de Revelion treceau înainte prin cenzura de partid, pentru ca nu cumva umorul să lezeze sau să atingă conducătorul iubit.

Mesajul lui Ceauşescu şi Hora Unirii

Nu exista noaptea de Revelion fără mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Înainte de miezul nopţii, fostul dictator intra în casele tuturor românilor pentru a le aminti marile realizări socialiste şi pentru a le urma putere de muncă pentru următorul an. Românii făceau trecerea dintre ani odată cu mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, transmis la televizor. 

”Dragi tovarăşi şi pretini, cetăţeni ai Republicii Socialiste România, intrăm în noul an cu încrederea deplină în forţele poporului nostru, în capacitatea sa creatoare. Pe baza realizărilor de până acum, privim cu încredere deplină în realizarea programelor de dezvoltare economico-socială, în victoria socialismului şi comunismului în patria noastră”, spunea Nicolae Ceauşescu, la Revelionul din 1988, ultimul său mesaj transmis în noaptea dintre ani.  

Mesajul era urmat de Hora Unirii, după ce ceasul bătea prima oră a noului an. Programul TVR continua cu şlagăre şi scenete umoristice până spre dimineaţă. Nelipsită de la încheierea programului de Revelion era ”Periniţa”. Odată cu ritmurile îndrăgitului dans tradiţional românesc se dădea ”stingerea” nopţii dintre ani. Scenetele în noaptea de 31 decembrie  erau redifuzate în următoarele două zile în cadrul emisiunii „Dacă doriţi să revedeţi”. Ultimul revelion ceauşist  a fost cel din anul 1988-1989.