Care este singurul judeţ din România pe stema căruia stă la loc de cinste oaia
0Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat, marţi, că este în favoarea folosirii oii ca brand de ţară, argumentând că „oaia este o statuie vie“. Oaia este folosită ca simbol şi pe stema unui judeţ.
Ministrul Agriculturii a afirmat, iniţial, că oaia este „o statuie vie“. „Uitaţi-vă dumneavoastră în orice parte a ţării cât de frumos este acest animal pe păşunile verzi ale ţarii româneşti“, a completat Daea , pentru Antena 3. Întrebat dacă frunza trebuie înlocuită cu oaia ca brand naţional, Petre Daea a raspuns: frunza „o are toată lumea dar oi ca în Romania nu“.Dupa care a incheiat: „Lânga oaie, găseşti o frunză, lânga frunză, nu poţi să găseşti o oaie“.
Nu este însă prima dată când oaia ar putea fi folosită ca simbol al unei regiuni. În prezent, ea se găseşte pe stema judeţului Teleorman, alături de spicele de grâu, de soare, copaci şi Dunăre.
Prima stemă a judeţului Teleorman datează din 1715 şi are în centru o oaie. Însemnări despre primele steme ale districtelor din Ţara Românescă datează din 1782. Sigiliul domnesc al lui Nicolae Caragea prezenta medalioane cu blazoanele tuturor judeţelor din zona de sud, plasate uniform în jurul stemei mari a ţării. Teleormanul apare reprezentat de oaie, acesta fiind animalul cel mai des întâlnit în gospodării şi considerat specificul zonei.
Stema judeţului s-a schimbat în perioada interbelică, însă oaia a rămas ca element specific pentru judeţ. În perioada interbelică, când judeţul era împărţit în opt plase (Alexandria, Balaci, Roşiorii de Vede, Turnu Măgurele, Zimnicea, Călmăţuiu, Slăveşti şi Vârtoapele de Sus), pe stema judeţului se regăsesc trei oi.
Stema judeţului, în perioada comunistă
Aceasta rămâne stema Teleormanului până în regimul comunist, când întregul sistem heraldic interbelic a fost anulat. Toate stemele stabilite în perioada interbelică au fost abolite în 1948, la decizia comuniştilor. După reforma administrativă din 1968, când reşedinţele şi harta administrativ-teritorială a tuturor judeţelor s-a schimbat, s-au elaborat noi steme pentru fiecare judeţ.
Comuniştii au dat un element comun pentru toate stemele: un scut în inimă, despicat, având steagul PCR în dreapta şi cel al RSR în stânga. Sub scutul mare se afla o eşarfă având scris pe ea numele judeţului respectiv. Stema era mobilată cu elemente amintitnd atât de tradiţia istorică a respectivului judeţ.
În cazul judeţului Teleorman, pe stemă s-au adunat ca elemente specifice: în partea de jos a scutului, două oi şi un copac cu rădăcină, iar în parte de sus, spice de grâu şi sonde. Oaia rămâne simbolul judeţului, copacul aminteşte de Deli Orman (Pădurea Nebună) şi duce cu gândul la istoria judeţului. Comuniştii au ales spicele de grâu drept reprezentative pentru judeţul preponderent agricol şi sondele pentru zona industrială aflată, la vremea respectivă, în proces de dezvoltare. Stemele comuniste au fost abolite în decembrie 1989. În majoritatea judeţelor s-a încercat revenirea la vechile forme, dinaintea perioadei comuniste.
Oaia, Dunărea, copacul şi spicele de grâu, prezente pe ultima stemă
Cea mai recentă stemă a judeţului aprobată de Comisia Heraldică are tot forma unui scut. Din centrul acestuia au dispărut însă însemnele de pe vremea comuniştilor, astfel că steagul PCR din dreapta şi cel al RSR din stânga nu se mai regăsesc.
În vârful de jos al scutului sunt reprezentate valurile Dunării, fluviul devenind astfel un simbol al judeţului. Se păstrează cele trei oi din perioada interbelică. În dreapta apare un copac. În partea de sus a stemei, ca simboluri ale unui judeţ în care agricultura rămâne ocupaţia de bază, sunt reprezentate spice de grâu şi soare.