Bujorul românesc, o specie unică în Europa. Floarea este de-o vârstă cu crocodilii şi a supravieţuit erei glaciare

Bujorul românesc este o specie de floare unică în Europa, care creşte doar în anumite zone din România. Floarea rară a supravieţuit erei glaciare şi este la fel de veche ca şi crocodilii. În ţară există cinci rezervaţii naturale de bujori româneşti, zone protejate prin lege de câţiva ani. Una dintre rezervaţii se găseşte în Pădurea de la Troianul. De numele bujorului românesc se leagă vechi legende şi superstiţii.

Bujorul românesc este o specie de floare unică în Europa, care se găseşte numai în România. Floarea, cunoscută sub denumirea botanică de Paeonia romanica peregrina, este şi cea mai veche floare din România. În ţară există cinci rezervaţii naturale de bujori româneşti, în Teleorman, Mureş, Olt, Dolj şi Giurgiu.

Floarea rară are o istorie fascinată care pleacă dinaintea erei glaciare. Specialiştii o numesc floare relict glaciar şi o consideră o ”supravieţuitoare” având în vedere că a răzbit până în zilele de astăzi. ”Este o floare foarte rară şi veche. Bujorul românesc, cunoscut ca paeonia romanica peregrina, este o specie relict glaciar. A supravieţit tuturor glaciaţiunilor care s-au perindat peste Europa. Putem spune că este de-a seamă cu crocodilii. Aşa cum au supravieţuit crocobilii erei glaciare, aşa este şi această specie de bujor ierboasă pe care o putem admira şi astăzi” , povesteşte Mircea Toma, pensionar, fost inginer al Ocolului Silvic Roşiorii de Vede.

Potrivit specialistului care a militat pentru transformarea Pădurii de la Troianul în Rezervaţie naturală protejată prin lege, bujorul românesc este una dintre cele mai frumoase flori din ţară.

”Din punctul meu de vedere, alături de floarea de colţ, sângele voinicului şi garofiţa Pietrei Craiului, bujorul românesc este una dintre cele patru specii ierboase deosebit de frumoase de la noi din ţară. Coloritul este deosebit, aproape că nu poate fi reprodus pe pânză”, mai spune fostul inginer. 

La Troianul, floarea a fost la discreţia turmelor de la vaci de la CAP

Floarea rară care creşte în Pădurea de la Troianul nu este protejată decât de zece ani. Vreme de ani buni, cele câteva exemplare din pădure au stat la voia turmelor de vaci de la CAP. ”Acum vreo 30 de ani, în pădurea de la Troianul existau doar câteva fire. Înainte de Revoluţie, aici se păşuna. Venea CAP-ul, băga câteva sute de vaci că nu aveau ce să le dea să mănânce, în 3-4 zile nu mai era nimic pe jos, era pământul negru. După ce s-a terminat cu CAP-ul şi cu păşunatul, prin colaborarea Ocolului Silvic cu Agenţa de Protecţie a Mediului am întocmit documentaţia pentru transformarea zonei în Rezervaţie Naturală şi am înaintat-o Guvernului. În 2004 a fost instituită ca Rezervaţie Naturală”, mai spune specialistul.

Protejată prin lege

Bujorul românesc, considerat specie pe cale de dispariţie, este protejat acum pe suprafaţa de 71 de hectare pe care se întinde Pădurea Troianul. Pădurea este, în cea mai mare parte, proprietatea primăriei din localitate şi se află sub administrarea Ocolulu Silvic, prin contract.

Zona a fost declarată rezervaţie naturală de tip floristic şi forestier printr-o hotărâre de guvern, emisă în 2004, cu scopul de a proteja bujorul românesc, floarea fiind inclusă pe Lista Roşie a Plantelor Superioare din România.

Pentru ca specia să reziste mai departe, în pădurea de la Troianul s-au impus măsuri de protecţie a florei şi faunei, prin reducerea căilor de acces în pădure, interzicerea plantării salcâmului şi desfăşurarea  oricăror activităţi care ar putea provoca distrugerea  bujorului românesc. În zonă este interzis păşunatul, folosirea focului sau aruncarea gunoaielor.

Înfloreşte zece zile în luna mai

Bujorul înfloreşte în luna mai, iar perioada de florescenţă durează aproximativ zece zile. Jumătatea lunii mai este perioada în care Pădurea de la Troianul atrage zeci de vizitatori, curioşi să vadă cum arată cea mai rară specie de floare din România, unicat în Europa. Bujorul românesc este o plantă ierboasă cu o tulpină neramificată  de aproximativ 50 de centimeri pe care se găsesc frunze  compuse, sectate sau dinţate. Floarea are culoarea roşu aprins şi numără 5-6 sau 7-11 sepale mari şi frumoase.

Legendele bujorului

Bujorul este considerat simbol al prosperităţii şi luxului şi apare în mitologia greacă. Numele latin al plantei ”paeon” vine de la doctorul Paeon din mitologia greacă.

Se spune că, în perioada războiului Troian, Ares a fost rănit în lupta cu Diomede. Doctorul Paeon, pus de Zeus, l-a videcat folosind un extract de plante şi lapte. Tot Paeon l-a vindecat cu ajutorul plantelor miraculoase pe Hades, rănit de o săgeată a lui Heracle. Zeii au comandat uciderea lui Paeon, iar Zeus ca să îl salveze l-a transformat într-o floare:paeon, bujorul de astăzi.

Românii au dezvoltat o serie de superstiţii despre floarea rară care i-a însoţit de-a lungul istoriei. Se spune că cei care rup florile de bujor vor fi atacaţi de ciocănitori. Deşi este atestat faptul că bujorul este toxic şi nu are proprietăţi tămăduitoare, există o veche superstiţie potrivit căreia planta prinde proprietăţi miraculoase dacă rădăcina este culeasă noaptea.