Un român construieşte Coloana Infinitului din inox în Australia: „Simt în mine dorinţa de a descoperi secretul operei maestrului Constantin Brâncuşi“
0Un inginer din Alba care a emigrat în Australia are o pasiune deosebită pentru personalitatea şi opera marelui artist Constantin Brâncuşi. Georghe Sorin Pădurean a realizat din inox mai multe reprezentări de dimensiuni diferite ale Coloanei Infinitului în oraşul Canberra, unde locuieşte de mai mulţi ani.
Georghe Sorin Pădurean (51 ani) trăieşte departe de ţară încă din anul 1992, când a emigrat în Grecia, via Italia. Peste cinci ani, în 1997, a devenit primul român care a reuşit să emigreze din Grecia în Australia. Este un artizan al sudurii în inox, meserie pe care a învăţat-o în uzina mecanică de la Cugir. Datorită talentului său, a reuşit să patenteze o invenţie în Grecia şi Australia pentru malaxoarele de măsline. Acum, el lucrează pentru departamentul australian de ştiinţă şi tehnologie.
Înainte de 1989, mulţi dintre muncitorii care lucrau în uzinele de la Cugir erau celebri în toată ţara. Experienţa şi precizia acestora i-a făcut cunoscuţi nu numai pentru maşinile de spălat, maşinile de cusut, subansamblele pentru industrie sau armamentul de luptă sau vânătoare, ci şi pentru obiectele create din materiale refolosibile. Intră în această categorie, celebrele cuţite de vânătoare, bricege multifuncţionale, pixuri, farfurii, toporişti, maşini de făcut cârnaţi sau tăiţei. Legenda spunea pe vremea comunismului că meşterii de la Cugir puteau să facă chiar şi o maşină Dacia, integral, din strung, dacă primeau o astfel de comandă. Printre aceştia a fost şi George Pădurean.
Sursa foto: facebook/Padurean George
“Prima mea muncă a fost strungar la Secţia Sculărie I, fabrica de jos. Am şi în zi de azi carneţelul meu cu detaliile tehnice pentru pixuri şi mai ales matriţa pe care am produs-o pentru farfuriile adânci din inox. Eram singurul care făceam farfurii adânci de inox. Colegul meu de schimb făcea farfurii plate. Sudura a fost o meserie despre care mi-am imaginat că nu voi fi niciodată capabil să o practic, dar am ajuns să o fac”, spune fostul
strungar de la uzina din Cugir.
După revoluţie, bărbatul a decis că trebuie să plece din România. În 1992 a reuşit să emigreze în Italia pentru câteva luni. Cu banii făcuţi acolo a plecat în Grecia. După cinci ani de aplicaţii pentru emigrare a reuşit să îşi îndeplinească visul, acela de a merge în Australia. La ambasadă i s-a spus că era primul român care a reuşit să plece din Atena în Australia în ultimii 15 ani. În Grecia, strungarul din Cugir a învăţat sudura pe inox şi a obţinut un patent pentru malaxoarele de măsline, care a fost recunoscut şi în Australia. În ţara de la antipozi a creat veritabile opere de artă inspirate din creaţia lui Constantin Brâncuşi.
”Constantin Brâncuşi a fost şi este inspiraţia mea personală. Coloana Infinitului este opera lui Brâncuşi care mă instigă mereu. Viaţa m-a schimbat şi s-a schimbat, dar singurul lucru care m-a ţinut mereu pe linia de plutire a fost şi este meseria şi pasiunea mea pentru sudura inoxului, pasiunea mea pentru artistul nostru român: Maestrul Constantin Brâncuşi. Brâncuşi, văzut cu ochiul unui om simplu, cu ochiul unui nou-născut. Simt în mine pasiune şi dorinţa de a descoperi geometria şi secretul Coloanei Infinitului”, afirmă românul din Australia. Una dintre creaţiile acestuia a fost denumită ”Spirit liber – Omagiu”. O parte dintre aceste opere personale sunt păstrate în locuinţa lui, altele sunt oferite prietenilor din Canberra şi din alte oraşe ale Australiei. Ultimele coloane ale infinitului din inox au fost finalizate cu ocazia sărbătoririi, în 19 februarie 2016, a 140 de ani de la naşterea marelui artist Constantin Brâncuşi.
Citiţi şi:
Comoara de la Penitenciarul Aiud. 90 de săbii ale generalilor Armatei Regale, îngropate de patru deţinuţi politici
Angelica Rozeanu, legenda tenisului de masă: prima campioană mondială din istoria sportului românesc
Jefuirea oraşului Alba Iulia la mijlocul anilor 1600: turcii şi tătarii l-au distrus din temelii