Secuii din Transilvania aprind 100 de focuri de veghe pentru a cere autonomie: „Noi nu amenințăm, noi perseverăm”

Secuii din Transilvania aprind duminică, 29 octombrie, 100 de focuri pentru a cere autonomia Ținutului Secuiesc. Demersul este organizat anual, din 2015, de către Consiliul Național Secuiesc.

În ultima duminică din octombrie, în peste 100 de localități din România și Ungaria se vor aprinde focuri de veghe, scrie presa maghiară. Alături de focurile care vor fi aprinse şi pe culmile unor munţi și dealuri din apropierea localităţilor participante va fi citit şi manifestul CNS prin care se cere autonomia Ținutului Secuiesc, potrivit agenției de presă hirado.hu.

Focuri de veghe au fost aprinse pentru prima oară în 2015, cu scopul de a marca şi de a face vizibile graniţele Ţinutului Secuiesc, care sunt, în mare parte, şi graniţe lingvistice şi culturale.

„Mergem pe calea legală, folosind mijloace paşnice”

Proclamaţia focurilor de veghe susține că autonomia teritorială ar putea fi o garanţie a securităţii, păcii şi prosperităţii. De asemenea, se afirmă că populaţia din zonele locuite de secui solicită în continuare autonomia teritorială.

„Noi nu ameninţăm, noi perseverăm. Mergem pe calea legală, folosind mijloace paşnice. Însă lumea şi securitatea sunt ameninţate de acele forţe, puteri şi foruri care ignoră o aspiraţie paşnică”, a spus Balázs Izsák, preşedintele CNS.

Acesta afirmă că este necesar să se aprindă în fiecare an focurile de veghe ale păcii şi să se semnaleze că demersul CNS urmează calea legală, iar cu rugăciunea rostită în comun construieşte pe o bază a credinţei creştine, susţinând pacea în întreaga lume.

Potrivit presedintelui CNS, instituțiile europene ar trebui să facă clar cunoscut faptul că au o abordare diferită a eforturilor pașnice decât a manifestărilor violente care provoacă războaie.

Autonomia teritorială este respinsă de România și, potrivit Constituției, este imposibil de acordat. Ținutul Secuiesc este o regiune istorică a României, situată în sud-estul și centrul Transilvaniei, într-o zonă locuită majoritar de secui, pe teritorii care aparțin administrativ în principal de județele Covasna, Harghita, o parte din Mureș, dar și din Alba, Bacău, Cluj și Neamț.