Procesul aurului de la Roșia Montană. Tribunalul Băncii Mondiale a început deliberările. Miza este de 4,7 miliarde de dolari

Procesul cu miză de 4,7 miliarde de dolari, dintre compania minieră privată Gabriel Resources și Statul Român pentru proiectul minier de la Roșia Montană (Alba), din Munții Apuseni, a ajuns în faza de pronunțare a unei hotărâri.

Potrivit unui raport făcut public de compania minieră, în aprilie 2023, președintele Tribunalului a informat părțile că instanța „lucrează din greu pentru a pregăti hotărârea arbitrală și să o transmită părților în timp util”.

„În aprilie 2023, Președintele Tribunalului a informat părțile că ultimele deliberări au avut loc în decembrie 2022 și martie 2023 și că Tribunalul a depus eforturi susținute pentru a pregăti o hotărâre și a o pronunța părților în timp util. Cu toate acestea, nu există niciun termen specificat în Regulile ICSID aplicabile la această caz în care Tribunalul trebuie să întocmească o hotărâre, iar o etapă procedurală suplimentară poate fi necesară de înainte de emiterea unei hotărâri”, mai susțin reprezentanții Gabriel Resources.

Disputa durează deja de 8 ani, din 2015, iar Tribunalul Băncii Mondiale, cu sediul la Washington, s-a constituit în 2016. O decizie ar putea fi luată în 2023, dar nu este exclusă și o amânare pentru ca instanța să solicite noi probe de la părțile implicate în disputa financiară.

Compania canadiană cere daune de 4,7 miliarde de dolari pentru faptul că autorităţile române nu au avizat proiectul minier de la Roşia Montană şi au amânat o decizie timp de peste 10 ani. În timpul Guvernului Victor Ponta a fost promovată o lege cu dedicaţie pentru proiect, care a căzut la vot în Parlament după o serie de proteste masive ce au avut loc în septembrie 2013.

Au vândut echipamentul, dar rămân cu proprietățile

Gabriel Resources deţine 80,69% din acţiunile Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roşia Montană, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roşia Montană. Compania canadiană acuză încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor semnate de autorităţile de la Bucureşti cu Canada şi Marea Britanie.

Prin documentul făcut public în aprilie 2023, compania minieră anunță că în noiembrie 2022 a fost finalizată vânzarea echipamentului minier rămas la Roșia Montană, veniturile fiind în valoare de 1,6 milioane de dolari SUA. Societatea rămâne, însă, cu drept de proprietate asupra a circa 80% din imobilele din Roșia Montană, achiziționate în perioada de peste 10 ani cât a activat în localitatea din Munții Apuseni.

Reprezentanții Statului Român au menținut pe toată perioada celor șapte ani de judecată un secret total în legătură cu evoluția cazului. Astfel s-a ajuns ca organizaţia Mining Watch România să ceară Guvernului României, în iulie 2022, să comunice de urgenţă decizia Curţii de Apel Ploieşti care a anulat irevocabil şi ultimul certificat de descărcare arheologică pentru Masivul Cârnic din Roșia Montană. Acesta este considerat un act-cheie în procesul de arbitraj de la Washington.