Petreceri de altădată: proprietarii minelor de aur din Apuseni se distrau în săli de lux decorate cu oglinzi veneţiene
0Luxul petrecerilor era, pe vremuri, în legătură directă cu bogăţia locurilor. În zona judeţului Alba, cele mai "tari" petreceri se organizau în localităţile unde se exploata aur în Apuseni, Abrud şi Roşia Montană. Era perioada de sfârşit a secolului XIX şi prima jumătate a secolului XX, până la instaurarea regimului comunist.
Atât la Abrud, cât şi la Roşia Montană existau locuri special amenajate pentru distracţia localnicilor. La Roşia Montană, în centrul comunei, există şi astăzi clădirea denumită "Casina", unde se organizat baluri celebre. De la simple întâlniri pentru destindere până la baluri mascate, aici aveau loc cele mai frumoase evenimente.
Casina avea, printre altele, o sală mare decorată cu oglinzi veneţiene, dar şi săli pentru poker, biliard şi alte jocuri de noroc. Clădirea a fost constrită în perioada 1890 - 1900. După 1948 a fost naţionalizată iar, în prezent, este monument istoric.
Locuitorii din zonă invitau aici toate persoanele, indiferent de confesiunea lor religioasă sau de naţionalitate. Petreceau împreună cu voie bună şi legau prietenii trainice, fără să ţină cont de statutul social diferit al invitaţilor. Timpul petrecut în mină i-a unit printr-un puternic sentiment de fraternitate. Tot aici s-au înfiripat şi poveşti de dragoste, mai târziu concretizate în căsătorii. Casina se afla în proprietatea unei familii înstărite, Barta, ai carei membri au transformat-o într-o veritabilă atracţie a Apusenilor.
În Abrud, clădirea undea aveau loc petrecerile se numeşte "Detunata", care există, de asemenea, şi în prezent. Denumirea provine de la muntele monument al naturii aflat la câţiva kilometri de oraş. Căutătorii de aur, proprietari de mine, veneau lunea la Abrud, schimbau aurul şi intrau în “Detunata”, renumită prin sala de spectacole, hotel şi restaurant.
Aici petreceau chiar şi două zile pe muzica artistului lăutar Gheorghe Haza (Ghiuţ), care a trăit între anii 1841-1918. Acesta le cânta “Ţarina Abrudului” sau “Ţarina Buciumanilor” celor care aveau noroc sa-i ajute “Vâlva băii” să dea de filoanele pline cu aur. Dupa cum au avut norocul de mare, plecau marţi sau miercuri cu trăsura şi taraful după ei.
Piaţa Centrală din Abrud în perioada interbelică. În stânga, în plan apropiat, este Detunata