O limbă ”moartă” pune probleme în procesul privind Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia. Hotârâri vechi de 200 de ani, probe în instanţă
0Limba latină pune din nou probleme în procesul privind proprietatea asupra Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia. Hotârâri judecătoreşti vechi de 100 de ani au fost admise ca prebe în procesul de la Curtea de Apel.
Curtea de Apel Alba Iulia a reluat miercuri, 13 septembrie 2017, dezbaterile în dosarul Bibliotecii Batthyaneum. Părţile implicate au depus mai multe înscrisuri, un nou termen fiind stabilit de complet pentru data de 8 noiembrie. Reprezentantul Bibliotecii Naţionale, instituţie în cadrul căreia funcţionează Biblioteca Batthyaneum, a depus la dosar documentele solicitate de judecător la termenele anterioare.
Este vorba despre listele de inventar ale instituţiei din Alba Iulia, precum şi un număr de 29 de file în limba latină reprezentanând hotărâri judecătoreşti de la începutul secolului al XIX-lea privind procese între moştenitorii episcopului Batthyány Ignác, întemeietorul Bibliotecii Batthyaneum. Limba latină medievală în care sunt scrise documentele încurcă instanţa de judecată, avocatul Arhiepiscopiei Romano-Catolice susţinând că va încerca să găsească un traducător autorizat care să le traducă în limba română până la termenul următor.
Completul de la Curtea de Apel a mai constatat depunerea la dosar a punctului de vedere exprimat de profesorul Buzogany Desideriu de la Universitatea ”Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca cu privire la traducerea testamentului realizată de colegul acestuia, prof. Aurel Pop, rectorul instituţiei de învăţământ. Pop a realizat traducerea testamentului în calitate de specialist propus de Biblioteca Batthyaneum, în timp ce Desideriu a fost propus de Arhiepiscopie. Punctele de vedere au fost solicitate după ce procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a apreciat că traducerile celor doi specialişti conţin „contradicţii majore”.
Avocatul care reprezintă instituţia religioasă a mai depus la dosar un înscris cu explicaţii pentru termenul ”provincia”, folosit de episcopul Batthyány Ignác atunci când a întocmit testamentul în anul 1798. Acesta a lăsat biblioteca şi colecţiile ”Provinciei Transilvania şi Bisericii Romano-Catolice”. Reprezentanţii Arhiepiscopiei contestă faptul că Provincia Transilvania ar fi echivalentă cu Statul Român. Arhiepiscopia Romano-Catolică solicită la Curtea de Apel Alba Iulia anularea unei decizii din noiembrie 2015 prin care Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobiliare care au aparţinut cultelor religioase din România a respins cererea acesteia de retrocedare a Bibliotecii Batthyaneum, precum şi a bunurilor mobile, pe motiv că aceasta nu a făcut dovada dreptului de proprietate la data preluării acesteia de către statul român.
Biblioteca a luat fiinţă în 31 iulie 1798, din iniţiativa episcopului romano-catolic al Transilvaniei Batthyany Ignac în cadrul unei fundaţii culturale, în componenţa acesteia intrau un observator astronomic, colecţii de istorie şi de ştiinţe naturale, o legătorie şi o tipografie. Printr-un act de donaţie, înscris în testamentul fondatorului, episcopul Batthyany a înzestrat institutul cu valori imobiliare, decizându-i statutul de instituţie publică administrată de episcopia romano-catolică din Alba Iulia. Una dintre cărţile cele mai preţioase din colecţie este un fragment dintr-un manuscris carolingian decorat cu miniaturi, datând din anul 810, scris în latină, cu cerneală de aur, cunoscut sub denumirea de Evangheliarul de la Lorsch. Biblioteca din Alba Iulia păstrează fragmentul care conţine Evangheliile după Sfântul Marcu şi Sfântul Matei. O altă denumire a acestei cărţi, utilizată mai des în România, este Codex Aureus.
Conform dorinţei donatorului, biblioteca şi institutul trebuiau deschise pentru publicul larg, nu doar pentru credincioşii catolici, şi nu puteau fi deplasate de la Alba Iulia. Biblioteca adăposteşte peste 72.000 de unităţi bibliografice între care cele mai valoroase sunt cele 1.778 de manuscrise (peste o sută fiind manuscrise-codice copiate pe pergament din care 66 anluminate), 571 de incunabule şi aproximativ 24.000 de tipărituri din seria Carte veche. Acestora li se adaugă şi circa 45.000 de documente, dintre care cele 17.200 incluse în arhiva istorică. În prezent, accesul pentru vizitarea Bibliotecii este permis doar pe baza unei cereri care este aprobată în prealabil de reprezentanţii Bibliotecii Naţionale.