O instituţie religioasă maghiară este aproape de a primi un liceu românesc. Motivarea deciziei pronunţată în justiţie
0Curtea de Apel Alba Iulia a motivat hotărârea prin care a anulat o decizie a Comisiei Speciale de Retrocedare a unor Bunuri Imobile care au Aparţinut Cultelor Religioase privind cererea de retrocedare formulată de Eparhia Reformată din Ardeal referitoare la trei imobile din Ciumbrud, respectiv un teren în suprafaţă de 11.567 mp, clădire liceu şi clădire internat.
Este vorba despre bunuri aflate, în prezent, în folosinţa Liceului Agricol din localitatea Ciumbrud, municipiul Aiud. Comisia guvernamentală a respins cererea instituţiei religoase pe motiv că nu s-a făcut dovada că a deţinut în proprietate bunurile pentru care le-a solicitat. Instanţa a precizat, în conţinutul hotărârii pronunţate, că ”nu poate ignora necesitatea respectării principiului securităţii raporturilor juridice care trebuie să guverneze într-un stat de drept”.
Potrivit deciziei, reclamanta Eparhia Reformată din Ardeal a obţinut 9 decizii de retrocedare în natură a imobilelor care au aparţinut Şcolii Reformate Evanghelice din Aiud. ”În aceste decizii emise în cursul anului 2004 Comisia Specială a soluţionat cererile de retrocedare formulate în anul 2003 de către Eparhia Reformată din Ardeal, considerând că aceasta este îndreptăţită la restituirea imobilelor care au fost proprietatea Şcolii Reformate Evanghelice din Aiud, apreciind implicit că petenta are calitatea de persoană îndreptăţită la retrocedare. Or, nu poate exista nicio justificare rezonabilă şi obiectivă pentru ca unele cereri ale aceleiaşi instituţii să fie admise, iar altele nu, în baza aceloraşi prevederi legislative şi având ca obiect imobile aflate în situaţie juridică identică, din punctul de vedere al evidenţei de carte funciară şi al evoluţiei proprietăţii. Putem afirma, fără teama de a greşi, că reclamanta avea o speranţă legitimă de a-i fi restituit şi acest imobil, în sensul art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, atâta timp cât alte imobile aflate în situaţie juridică identică au fost restituite fără a fi pus în discuţie dreptul de proprietate al reclamantei asupra acestora şi nici faptul că imobilele nu ar face obiectul OUG 94/2000”, se precizează în conţinutul hotărârii de la Curtea de Apel.
Instanţa susţine că, ”din această perspectivă, decizia contestată apare ca fiind nelegală, sens în care, (…), Curtea urmează a proceda la admiterea în parte a acţiunii cu consecinţa anulării Deciziei Comisiei Speciale de Retrocedare nr. 7767/2018”. În consecinţă, Curtea de Apel a obligat Comisia Specială de retrocedare să emită o nouă decizie prin care să soluţioneze în fond cererile de retrocedare formulate de Eparhia Reformată din Ardeal, respectiv să retrocedeze bunurile în natură sau, daă nu este posibil, să propună măsuri financiare compensatorii. Judecătorul a respins, în continuare, cererea privind retrocedarea efectivă de către instanţă a bunurilor invocate şi a considerat că procedura trebuie să parcurgă din nou prevederile legislative în domeniu.
”Instanţa de contencios administrativ nu poate dispune ea însăşi soluţionarea în fond a cererii de retrocedare, întrucât cererea trebuie să parcurgă întreaga procedură prevăzută de art. 2 şi următoarele din OUG 94/2000. Astfel, dacă imobilul este deţinut de o unitate enumerată la art. 2 alin. 1, Comisia Specială este cea care trebuie să transmită cererea de retrocedare unităţii deţinătoare, care are obligaţia de a o soluţiona în termen de 60 de zile de la data completării dosarului”, se mai precizează în soluţia de la Curtea de Apel. Hotărârea poate fi contestată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.