Luxul extrem din avioanele dictatorului Nicolae Ceauşescu. Liderul comunist era obsedat de securitate şi zbura doar după inspecţia specială a Gărzii Prezidenţiale

Nicolae Ceauşescu zbura frecvent cu avionul, atât în ţară, cât şi în străinătate şi era obsedat de securitate. Dictatorul a avut o experienţă care l-a înspăimântat în 1957, când a scăpat teafăr dintr-un accident aviatic la Moscova. După ce a ajuns în fruntea PCR şi a statului român, liderul comunist a avut permanent la dispoziţie cel puţin două avioane şi mai multe elicoptere.

Accidentul din noiembrie 1957 de pe aeroportul Vnukovo din Moscova a determinat conducerea statului comunist să reconsidere poziţia referitoare la siguranţa transportului aerian. Până atunci, serviciile erau asigurate de aeronave sovietice cu tot cu echipaj. În accidentul din care a scăpat teafăr Ceauşescu au murit piloţii ruşi şi secretarul Comitetului Central de atunci, fostul ministru de externe Grigore Preoteasa. 

După trei luni de la accidentul de la Vnukovo, liderii comunişti de la Bucureşti au adoptat o hotărâre prin care a fost înfiinţată o subunitate specială de aviaţie de transport în cadrul Ministerului Forţelor Armate ale Republicii Populare Române. Subunitatea a fost dotată cu câte două aparate IL-14 şi LI-2, avionul IL-14 fiind destinat pentru efectuarea de curse lungi şi în afara graniţei, cu aterizare pe aerodromuri amenajate, iar avionul LI-2 servea efectuarea de curse mai mici, de regulă în interiorul ţării şi care impun aterizarea pe aerodromuri de dimensiuni mai reduse.

Ulterior, escadrila specială de transport a fost dotată cu două avioane IL-18 D. La începutul anului 1968,

autorităţile de la Bucureşti au hotărât cumpărarea a şase aparate BAC 1-11 (British Aircraft Corporation) pentru Compania TAROM. Două dintre acestea au ajuns la Flotila 50 Aviaţie Transport şi serveau exclusiv la transportul dictoatorului Nicolae Ceauşeascu. Acestea au fost livrate în anii 1968-1970 şi au înlocuit avioanele IL-18, care aveau epuizate resursele de zbor. Totuşi, cele două avioane Il-18 D au fost păstrate, fiind utilizate de Nicolae Ceauşescu în deplasările pe care le efectua în ţară.

Avioanele prezidenţiale se cumpărau câte două sau chiar trei, unul fiind cel utilizat în mod frecvent, iar celalălat sau celelalte urmând să stea la sol şi, în cazul apariţiei unor incidente. Se obişnuia că primul-ministru, ministrul de externe sau alţi diplomaţi să se deplaseze cu un avion de rezervă. După epoca avioanelor BAC a urmat cea a aeronavelor Boeing, cu trei aparate de acest tip. Dintre ele, cel înregistrat sub indicativul ”YR ADD” (YR Alfa Delta Delta) era avionul principal. Celelalte două erau avioanele de rezervă, pregătite de zbor pentru cazul în care primul ar fi fost indisponibil. Fiecare dintre ele avea trei compartimente distincte: un birou oficial, camera de odihnă a preşedintelui, prevăzută cu pat, birou, dar şi baie individuală, plus un al treilea

compartiment rezervat celorlalţi membri ai delegaţiei oficiale. În plus, exista şi tehnica specifică de secretizare a comunicaţiilor şi a convorbirilor pe care şeful statului le efectua la bordul avionului. Înaintea oricărei misiuni prezidenţiale, aeronava aleasă efectua un zbor de verificare, în cursul căruia erau executate toate manevrele de zbor cuvenite. Exista şi o comisie care analiza în amănunt starea tehnică a avionului. După aceea, aparatul era sigilat şi predat Gărzii Prezidenţiale, care era o formaţiune distinctă a Securităţii.  

În 1990, după ce aeronava oficială a fost avariată grav în urma unor teste, Boeing-ul 707 Carpaţi a funcţionat ca transportor oficial al Adminstraţiei Prezidenţiale. Avionul a fost utilizat pentru ultima dată în 2010 când a fost ”pensionat”, după 36 de ani de activitate. După 2010, Administraţia Prezidenţială a folosit pentru cursele externe un avion Airbus închiriat de la Tarom. Boeing-ul 707-3K1C Carpaţi, cunoscut drept aeronava prezidenţială, a fost vândut în 2012 de autorităţile române operează din 2014 în misiuni militare ale SUA şi ale NATO. Aeronava care a fost utilizată de fostul dictator Nicolae Ceauşescu, dar şi de Traian Băsescu până în 2010, a fost vândută companiei americane Omega Air cu suma de 2 milioane euro.

Citiţi şi:

Misterele accidentului aviatic de lângă Moscova, care ar fi putut schimba soarta României. Au vrut sovieticii să-l omoare pe Nicolae Ceauşescu în 1957?

15 octombrie 1922, ziua în care au fost încoronaţi regii României Mari la Alba Iulia

Uriaşi, vâlve şi zmei: râul Ampoi şi munţii din jurul Zlatnei, în povestiri transmise din generaţie în generaţie

Momentul crucial în care soldaţii români au pus opinca pe Parlamentul din Budapesta. Lucruri puţin ştiute despre războiului româno - maghiar din 1919

Presupus alfabet dacic descifrat într-o carte cu scriere secretă păstrată la Budapesta. Interpretarea a stârnit furtuna în mediul academic din România

Secretele porţilor Cetăţii Alba Iulia: 300 de ani de istorie în şapte elemente de arhitectură spectaculoase