FOTO Dezastrul ecologic de la Valea Şesei ajunge în presa europeană. Trei jurnalişti germani au filmat un documentar pentru televiziunea ARTE
0Barajul şi lacul de la Valea Şesei, unde se depozitează nămolul (sterilul) rezultat în urma activităţii de producţie de la uzina de prelucrare de la Roşia Poieni, ce aparţine de compania minieră Cupru Min Abrud, a devenit o veritabilă atracţie şi pentru jurnalişti străini.
Trei ziarişti germani au vizitat recent zona în scopul realizării unui documentar pentru televiziunea fraco-germană ARTE. Jurnaliştii au vorbit cu persoane care au trebuit să se mute din satul Geamăna, acoperit de steril, cu oameni care aşteaptă cu groază momentul în care apa din lac le va ajunge la locuinţe şi vor trebui să plece în pribegie, dar şi cu reprezentanţi şi angajaţi ai companiei Cupru Min SA. Tom Fugmann (realizator), Markus Zergiebel (camera) şi Swen Woitschke (sunet) au stat 10 zile în Apuseni, perioadă în care au efectuat zeci de minute de filmări cu persoane implicate şi afectate de situaţia de la Valea Şesei.
Jurnaliştii germani au descoperit povestea din Apuseni într-un ziar românesc de limba germană. Au propus subiectul postului de televiziune ce are acoperire în întreaga Europă şi astfel s-a decis realizarea documentarului. Postul de televiziune ARTE are în program o serie de reportaje despre locuri şi oameni din Europa aflaţi în situaţii mai deosebite, ieşite din comun sau conflictuale. Situaţia de la Valea Şesei se încadrează, astfel perfect în linia editorială a seriei de reportaje menţionate.
Realizatorul Tom Fugmann s-a arătat surprins de faptul că oamenii s-au lăsat cu greu filmaţi pentru a apărea în documentar. ”Nu a fost simplu să găsim oameni să fie dispuşi să vorbească despre ei şi situaţia lor. Unora le este frică pentru că au copii care lucerază la Cupru Min, alţii au susţinut că vor avea probleme cu compania pentru că jurnaliştii pelacă şi ei rămân aici, în timp ce alţii speră că vor mai primi bani de la companie. Nu a fost deloc simplu să convingem oamenii să vorbească despre viaţa lor de aici”, a spus realizatorul TV german. Aceasta a completat că ceea ce se întâmplă la Velea Şesei nu ar putea exista niciodată în Germania. ”Ar fi un mare scandal dacă oamenii ar fi expuşi unei asemenea situaţii”, a completat Tom Fugmann. Acesta a mai afirmat că, împreună cu colegii săi, au reuşit să vorbească şi cu persoane din conducerea Cupru Min şi cu angajaţi ai companiei, dar, doar, sub stricta supraveghere a unor reprezentanţi.
”Cei de la companie au acceptat să vorbească deşi ni s-au părut destul de sceptici. A trebuit să le explicăm exact ce vrem să facem, să le dăm numerele de paşaport. Au acceptat totuşi interviurile şi ne-au dat voie să filmăm în anumite zone. Ne-au asigurat toţi partenerii de interviu pe care am dorit să îi avem, dar sub stricta supraveghere a unei persoane şi nu am avut voie să punem nicio întrebare fără ca aceasta să fie de faţă. Am avut senzaţia că erau foarte atenţi să ne dea doar o anumită imagine a activităţii lor”, a completat realizatorul TV. Tom Fugmann s-a arătat surprins şi de faptul că oamenii care trăiesc la marginea haldei, care ar urma să plece în scurt timp din casele lor, par abandonaţi de autorităţi şi de către compania minieră.
”Nu este în regulă faptul că o companie atât de mare, care face atâta profit, spune că oamenii trebuie să plece pentru că au fost despăgubiţi pe vremea regimului comunist. Spune că este suficient ce au primit atunci şi că nu le datorează nimic în plus, chiar dacă oamenii susţin că sumele de bani nu au fost acordate la valoarea proprietăţilor pe care le-au avut. Oamenii nu au fost despăgubiţi într-un stat în care drepturile omului erau respectate. Nu este corect ca compania să se justifice în prezent pentru nişte despăgubiri care s-au dat pe vremea lui Ceauşescu”, a precizat jurnalistul german. Documentarul de 30 de minute va fi difuzat pe postul TV ARTE la sfârşitul lunii noiembrie sau începutul lunii decembrie 2019.
Halda din barajul de la Valea Şesei are o suprafaţă de peste 130 de hectare şi conţine circa 150 de milioane de metri cubi de steril rezultat din activitatea minieră de prelucrare primară a concentratului de cupru exploatat din cariera de la Geamăna. Halda creşte continuu ceea ce face ca periodic, persoane care locuiesc în zonă să fie nevoite să îşi părăsească locuinţele după ce apa toxică şi nămolul ajung la casele lor.