Deputatul PNL Corneliu Olar a pierdut definitiv procesul cu ANI. Ce se va întâmpla cu parlamentarul găsit vinovat că şi-a angajat fiica la cabinet
0Deputatul PNL de Alba, Corneliu Olar, a pierdut definitiv un proces prin care a contestat un raport al Agenţiei Naţionale de Integritate care l-a identificat în conflict de interese pentru că şi-a angajat fiica la cabinetul parlamentar. Soluţia a fost pronunţată în 29 noiembrie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Corneliu Olar a câştigat procesul, în martie 2016, la Curtea de Apel Alba Iulia, dar a pierdut definitiv la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. ”Respinge recursul formulat de Olar Corneliu împotriva Sentinţei nr. 56 din 11 martie 2016 a Curţii de Apel Alba Iulia – Secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Admite recursul formulat de Agenţia Naţională de Integritate împotriva Sentinţei nr. 56 din 11 martie 2016 a Curţii de Apel Alba Iulia. Casează sentinţa recurată şi, rejudecând în fond cauza, respinge acţiunea ca neîntemeiată. Definitivă”, se precizează în minuta sentinţei de la ÎCCJ, pronunţată joi, 29 noiembrie 2018.
Olar s-a aflat în conflict de interese în precedentul mandat de deputat, când a reprezentat Partidul Democrat Liberal în Parlament.
Potrivit ANI, în calitate de deputat, a încheiat, în legislatura 2008 - 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fiica în funcţia de referent în cadrul propriului birou parlamentar, încălcând, astfel, dispoziţiile art. 70 şi art. 71 din Legea nr. 161/2003. În baza contractului civil încheiat, fiica sa a obţinut venituri salariale în cuantum total de 29.139 lei. Contractul s-a derulat în perioada 16.02.2009 -15.08.2011. ANI a apreciat că persoana evaluată a avut un interes personal de natură patrimonială prin semnarea contractului civil nr. 827/16.02.2009, întrucât fiica sa a încasat venituri pe durata deţinerii funcţiei de referent, afectându-se prin aceasta relaţiile de serviciu şi bunul mers al unităţii publice.
Corneliu Olar a contestat raportul ANI la Curtea de Apel Alba Iulia şi a avut câştig de cauză. Instanţa de fond a considerat că legea nu prevedea, la momentul respectiv, interdicţia angajării rudelor la cabinetul parlamentar în perioada existenţei contractului dintre fiica fostului deputat şi Camera Deputaţilor. O astfel de interdicţie a fost impusă prin legea nr. 219 din 5 iulie 2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, care stabileşte la art. 62 că membrii familiei deputatului sau senatorului ori rudele/afinii acestuia până la gradul al III-lea nu pot fi angajaţi la respectivul birou parlamentar. La momentul la care a fost finalizat raportul, în 2015, Olar era primar al comunei Horea. În 2016, acesta a fost ales deputat pe lista PNL Alba.
Agenţia Naţională a formulat recurs, iar decizia definitivă a fost pronunţată în 29 noiembrie 2018 la Înalta Curte de Casaţie. Instanţa a respins recursul formulat de Olar şi l-a admis pe cel al ANI. Astfel, a fost respinsă acţiunea formulată de parlamentar care a solicitat anularea raportului şi a menţinut constatările Agenţiei Naţionale de Integritate. Teoretic, Corneliu Olar ar trebui să îşi piardă mandatul de deputat, dar în practică nu se va întâmpla acest lucru. Experţii în domeniu susţin că în cazul unui conflict de interese administrativ, parlamentarii nu îşi pierd funcţia ci sunt obligaţi doar să returneze banii obţinuţi în mod nelegal. În acest caz, Olar ar trebui să returneze Camerei Deputaţilor suma de 29.139 lei.
Prin raportul de constatare al ANI, Corneliu Olar s-a aflat in conflict de interese, reglementat de prevederile art. 70, 72 din Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publici şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. De asemenea, se susţine că acesta ”a avut un interes personal de natură patrimonială prin semnarea contractului civil nr. 827/16.02.200, întrucât fiica sa a încasat venituri pe durata deţinerii funcţiei de referent, afectându-se prin aceasta relaţiile de serviciu şi bunul mers al unităţii publice”.