Cultivarea trufelor, afacerea de nişă care aduce venituri de zeci de mii de euro. Cum se obţin „diamantele pământului“
0O afacere de nişă a început să se dezvolte şi în România, în ultimii ani. Cultivarea trufei, o ciupercă comestibilă foarte căutată în ţări occidentale, câştigă tot mai mult teren şi aduce beneficii importante celor care au răbdare şi încredere să realizeze o astfel de investiţie. Numite şi „diamentele pământului“, trufele sunt foarte scumpe datorită rarităţii acestora.
Din punct de vedere ştiinţific, trufele sunt ciuperci comestibile care cresc pe lângă rădăcinile unor specii de arbori, cu care formează, prin simbioză, organe specifice numite micorize. Prin intermediul acestora are loc schimbul de elemente nutritive dintre arbore şi ciupercă. Planta superioară micorizată asigură trufei glucide, vitamine, substanţe stimulatoare de creştere şi fructificare, iar trufa furnizează plantei azot, fosfor şi alte alimente în formă uşor asimilabila. Cea mai avantajoasă plantă care poate fi folosită pentru creşterea trufelor este alunul.
”Cultivarea trufei în România este o realitate de mai puţin de un deceniu. Această ciupercă, delicatesă culinară, este atât de căutată în Occident, încât nu se pune problema desfacerii, cererea fiind superioară ofertei. Pentru a începe afacerea, este necesară o suprafaţa de teren care să fie favorabilă creşterii alunului, copacul simbiotic al trufei. Este o afacere ale cărei prime roade se obţin în timp, dar apoi, timp de 4 - 5 decenii, se vor recolta preţioasele ciuperci. Cheltuielile de întreţinere sunt mici, şi se mai valorifică şi alunele”, afirmă Gheorghe Jorj, specialist şi consultant în domeniul culturilor de trufe la Il Tartufo Alba.
Potrivit acestuia, afacerea este pentru investitori care au răbdare, în condiţiile în care primele trufe pot fi recoltate începând cu anul al patrulea de la realizarea culturii. ”Pot fi valorificate soluri din zone mărginaşe, improprii culturilor agricole convenţionale, dar este totuşi necesară o analiză a solului, care costă cel mult 200 euro. Puieţii de aluni, micorizaţi cu specia de trufe se plantează, în general primăvara. De exemplu, pentru o suprafaţă de 1 hectar de teren este necesară o cantitate de 700 de puieţi, iar pentru o suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi sunt necesari 70 de puieţi. La ambele produse, trufe şi alune, cererea pe piaţă europeană este mai mare decât oferta, astfel încât nu este o problemă în ceea ce priveşte vânzarea acestora”, a precizat Gheorghe Jorj. Obiectul principal al acestei activităţi o constituie producţia de trufe, iar obiectivul secundar este cel al alunelor. Afacerea este lipsită de orice risc, întrucât există siguranţa faptului că producţia va fi valorificată de partenerul care livrează plantele, care oferă şi asistenţă pe parcursul dezvoltării culturii.
Preţul de vânzare al trufelor este cuprins între 100 şi 500 euro/kg. Preţul variază în funcţie de evoluţia producţiei şi a pieţei care este dictată de bursa trufelor din Italia, ţară care este şi cea mai mare consumatoare la nivel mondial. Pe lângă trufe, se valorifică şi alunele care, de asemenea, au desfacerea asigurată la export. Şi în acest caz preţurile variază foarte mult, în funcţie de cât de favorabil a fost anul respectiv culturii alunelor, fiind cuprins între 2,5 şi 11,5 euro/kg. Alunul produce din al treilea an cca 2-3 kg pe plantă, în anul al şasele, circa 7-8 kg de alune pe plantă, iar la maturitate produce chiar peste 15 kg de alune la o singură plantă.
Cultură trufieră la vârsta de 1-2 ani
De la un alun, la maturitate se obţin între 0,2 şi 0,3 kg de trufe, ceea ce înseamnă că, la o medie de 0,25 de kg de trufe, se pot obţine 100 – 150 de kg pe o suprafaţă de un hectar. La un preţ mediu de 300 euro pe un kilogram de trufe negre, venitul estimat este de 45.000 de euro. Trebuie ţinut cont de faptul că preţul final poate fi mai mic decât atât şi poate scădea, în cazul unei producţii mari, chiar şi sub 100 de euro. La acestea se adaugă şi venitul obţinut din vânzarea alunelor. Trufele se exportă în special în Italia, Franţa, Germania, Spania şi SUA.
Cultivatori de trufe
Trufele pot fi găsite şi în mediul natural, în păduri de fag, stejar, pin etc. Pentru că se dezvoltă în pământ la adâncimi cuprinse între 10 şi 40 de cm, găsirea acestora se poate realiza doar cu ajutorul unor câini special antrenaţi. Cei mai buni sunt labradorii, bracii şi prepelicarii însă pot fi oricand antrenaţi şi maidanezii isteţi.
Ce se obţine cu ajutorul trufelor:
Pastă din trufe negre de vară
Ulei cu trufe - ulei de măsline cu bucăţi de trufe
Pateu cu trufe - foaie gras, baton din ficat de raţă sau gâscă cu trufe negre la mijloc
Miere cu trufe - miere polifloră cu trufe negre de vară
Vodcă de trufe (Black Moth Vodka) - vodcă în care s-au infuzat trufe negre
Carpacio de trufe - felii foarte subţiri de trufe la borcan
Ciocolata - ciocolata din bucati de trufe negre
Unt cu aromă de trufe sau salsa cu unt şi trufe
Sare cu aromă de trufe