Cristinel Fântâneanu a descoperit un tezaur din Epoca Bronzului
0Cristinel Fântâneanu este arheolog la Muzeul Naţional al Unirii şi a participat la săpăturile de pe mai multe şantiere arheologice. Este şeful sitului de la Pianu de Jos, de unde anul trecut a fost scoas la lumină un tezaur de bronzuri.
Născut: 20 februarie la Strehaia, judeţul Mehedinţi
Studii: Facultatea de Istorie la Alba Iulia
Familie: căsătorit
După ce a terminat facultatea Cristinel Fântâneanu a lucrat timp de 10 ani la Muzeul din Râmnicu Vâlcea, iar din 2007 este arheolog la muzeul din Alba Iulia. „Când am primit oferta am acceptat imediat. Cunoşteam Alba Iulia, am prieteni aici, foşti colegi de facultate. Timp de cinci ani cât am făcut studiile mi-am făcut o idee despre acestă zonă. Pot spune că o noutate a fost Râmnicu Vâlcea mai mult decât Alba Iulia“, a explicat Cristinel Fântâneanu. Arheologul spune că zona Alba este una foarte ofertantă pentru arheologi.
„Am luat parte şi la săpăturile de pe Dealul Furcilor din Alba Iulia. O experienţă importantă a fost cea de la Pianu de Jos unde am descoperit tezaurul de bronzuri, mai multe obiecte aşezate într-un vas ceramic amplasat între două seceri de bronz. Felul în care au fost aşezate artefactele poate indica faptul că aveau şi o valoare rituală“, a spus arheologul.
Cristinel Fântâneanu spune că astfel de obiecte au fost descoperite şi în siturile de la Uioara, Noşlac sau Ampoiţa. „Epoca bronzului, este considerată prima «Epocă de aur a Europei» datorită acestei tehnologi uimitoare de prelucrare a metalului şi din cauza comunităţilor mai puternice, care aveau şi o mobilitate mare. La acea vreme Transilvania era cea mai dezvoltată regiune a Europei, exceptând Grecia“, a mai spus arheologul.
Tezaurul descoperit pe şantierul arheologic de la Pianu de Jos
Vara pe şantier iarna în atelierele muzeului
Pentru scoaterea la lumină a acestor obiecte arheologul urmăreşte mai multe etape. „În primul rând se fac cercetări de suprafaţă. Dacă se găseşte material arheologic, fracmente ceramice sau obiecte de piatră se estimează dimensiunea sitului şi mai apoi încep săpăturile. Aceste cercetări se fac toamna târziu sau primăvara devreme, când vegetaţia este mai săracă“, a spus Cristinel Fântâneanu.
Săpăturile arheologice încep de cele mai multe ori în primele zile calde. În mare parte se sapă cu hârleţul şi lopata, iar după ce se ajunge în stratul vizat pentru cercetare se lucrează doar cu şpaclu. Munca arheologului nu se încheie însă aici. În perioadele reci munca continuă în atelierele muzeului.
„Obiectele se notează se duc în muzeu unde sunt restaurate. Mai apoi arheologul le inventariază şi pregăteşte materialul pentru publicare. La muzeul de la Alba Iulia o parte dintre obiectele descoperite sunt expuse şi în expoziţii“, a mai spus Cristinel Fântâneanu.
Aţi reînceput săpăturile pe şantierul de la Pianu de Jos?
C.F.: Am reînceput săpăturile imediat după ce s-a încălzit. Mai avem de lucru aproximativ trei săptămâni şi sperăm să descoperim şi alte vase rituale la marginea fostei aşezări care datează de acum aproximativ 3000 de ani.
Aţi avut ocazia să vedeţi cum lucrează şi alţi arheologi din afara ţării?
C.F.: În 2007 am obţinut o bursă de cinci săptămâni la o universitate din Missouri, în Statele Unite ale Americii. Am luat parte acolo la mai multe săpături care vizau civilizaţia amerindienilor. Cred că la ei este mai complicat pentru că înainte de a începe o săpătură au nevoie şi de acordul triburilor băştinaşe.
Ce-i place: Îmi plac mult filmele şi chiar dacă nu sunt un cinefil le urmăresc de câte ori am posibilitatea. Îmi place muzica rock şi fotbalul. Echipa mea de suflet este Universitatea Craiova şi ţin cu ei indiferent de situaţia în care se află.
Ce nu-i place: Mă deranjază oamenii făţarnici, cei care una fac şi alta spun, oamenii cu două feţe. Mă supără cei care nu au coloană vertebrală şi nu respectă valorile care se impun.