Cetatea uitată de lângă Alba Iulia: pentru construcţia ei a fost donat un deal acum 700 de ani
0O cetatea medievală mai puţin cunoscută şi promovată se află la câţiva kilometri de Alba Iulia, pe teritoriul satului Tăuţi, comuna Meteş. Obiectivul poate fi vizitat relativ uşor, existând chiar şi un traseu care „pleacă” din Alba Iulia şi traversează Dealul Mamut.
Cetatea medievală a fost atestată documentar pentru prima dată la 1276, într-un act prin care episcopul Petru al Transilvaniei cere capitlului de la Alba Iulia să i se acorde un deal pentru construirea acesteia.
La 1299 această cetate apare menţionată într-un document cu numele Lapis Sancti Michaelis (Piatra Sfântului Mihai). Cât despre localitatea propriu-zisă, într-un document de la 1341 se vorbeşte pentru prima dată despre villa episcopalis Totfolud.
Satul şi cetatea s-au dezvoltat împreună şi se ştie că în 1379 episcopul Goblinus a adus la Tăuţi călugări din ordinul paulinilor, care au întemeiat şi o mănăstire, care s-a aflat pe locul numit de localnici „Costei” (sau „castel”). În anul 1551, cetatea Tăuţi a fost ocupată de habsburgi. Aceştia nu mai aveau nici un interes pentru fortificaţie şi au distrus-o, cum au făcut cu numeroase alte cetăţi de acest gen din Transilvania. Mănăstirea şi-a continuat activitatea pentru o perioadă, dar pe la 1570 şi ea a fost desfiinţată, iar zona a devenit proprietate princiară.
Foto: Gligor Borza
Cetatea se regăseşte la sud-vest de satul Tăuţi, către izvoarele pârâului cu acelaşi nume, pe o culme de circa 660 metri. Pe un platou stâncos, probabil artificial nivelat, a fost ridicat un turn-donjon cu bază patrulateră neregulată, păstrat până la 1,20 metri înălţime. O curtină este marcată prin prelungirea laturii de est a donjonului, către nord, apoi se întoarce spre vest-sud-vest, într-un unghi ascuţit, pentru a face apoi alt unghi, pentru o ultimă latură, în sud-vest, până la prăpastia de care se sprijină şi donjonul.
Foto: Gligor Borza
”Sectorul de vest a curtinei este dublat, în aşa fel încât formează un palat. Din perioada care ne interesează, se pare că mai fac parte o încăpere adosată donjonului, către est şi structurile unui pod aruncat peste un şanţ săpat în stâncă. Toate compartimentările (un palat pe latura de vest, încăperi adosate pe latura de sud-vest, intrări, porţi) aparţin unui interval de timp mai îndelungat. Doar curtina exterioară, cu bastionul în formă romboidală, se pot asocia cert sec. al XVI-lea, restul fiind plasabil în intervalul de funcţionare (sec. XIII-XV)”, se afirmă într-o prezentare realizată pentru cetati.medievistica.ro.
Cetatea poate fi viiztată relativ uşor. Nu are traseu marcat dar se poate ajunge aproape pe un drum forestier plecând din satul Tăuţi. Deasupra cetăţii, de la cruce se poate vedea o panorama foarte frumoasa spre Piatra Boului şi Valea Ampoiului. Traseul dureaza aproximativ o oră şi jumătate pe jos. Un alt traseu ”pleacă” din Alba Iulia, peste dealul Mamut, dar este mai lung şi nemarcat. Tăuţi se află la o distanţă de circa 12 kilometri de Alba Iulia, pe drumul naţional (DN 74) ce face legătura cu zona Munţilor Apuseni.