Cercetări pentru infracţiuni contra umanităţii în cazul a trei luptători anticomunişti ucişi de securitate în 1949 la Cricău, în Munţii Apuseni
0Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie efectuează cercetări cu privire la infracţiuni contra umanităţii în legătură cu uciderea prin împuşcare, în 1949, a trei luptători aniticomunişti ale căror rămăşiţe au fost deshumate recent la Cricău, în judeţul Alba.
Potrivit unui comunicat de presă transmis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurori ai Secţiei Parchetelor Militare au dispus prin ordonanţa din 21 august 2017 începerea urmăririi penale cu privire la săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii într-o cauză având ca obiect sesizarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).
Sesizarea are drept obiect uciderea prin împuşcare, la data de 08.03.1949, de către efective din trupe de securitate şi cadre operative din structurile teritoriale aparţinând Direcţiei Regionale de Securitate Sibiu, în locul denumit Gogoloaia, situat pe Valea Cricăului sub muntele Piatra Craivii, a luptătorilor anticomunişti Ştefan Popa, Nicolae Moldovan şi Cornel Pascu. Ulterior, cadavrele acestora au rămas la locul confruntării până în data de 14.03.1949, când au fost înhumate de către un localnic într-o groapă săpată pe marginea unui pârâu dintr-o zonă împădurită, denumită popular ”Pârâul Popii”.
”La data de 23.08.2017, s-a procedat la efectuarea cercetării la faţa locului de către o echipă complexă condusă de procurorul militar de caz, cu participarea Serviciului Criminalistic al I.P.J. Alba şi a Serviciului Judeţean de Medicină Legală Alba, precum şi cu sprijinul specialiştilor IICCMER. Cu ocazia cercetării la faţa locului a fost identificat un mormânt în care se aflau trei schelete umane, la o adâncime medie de 0,50 metri, prezumate ca aparţinând defuncţilor. Prin ordonanţa din 23.08.2017 s-a dispus de către procurorul militar: exhumarea celor 3 rămăşiţe cadaverice umane; efectuarea expertizelor medico-legale, în vederea stabilirii cauzei medicale a morţii; efectuarea unei expertize medico-legale antropologice”, se afirmă în comuniatul Parchetului General.
Potrivit IICCMER, între organizaţiile de rezistenţă armată care s-au opus instaurării comunismului în România, un loc de seamă îl ocupă formaţiunea condusă de studentul Ştefan Popa, care a acţionat în partea de sud-est a Munţilor Apuseni, având create reţele de susţinere în satele situate la nord de Mureş, în zona dintre Aiud şi Teiuş. Conducătorul grupării a susţinut ideea unirii tuturor formaţiunilor anticomuniste din zonă într-o organizaţie unică şi puternică, indiferent de orientarea ideologică a acestora. După confruntarea armată din 4 martie 1949 de la Bistra-Groşi, jud. Alba, când organizaţia anticomunistă Frontul Apărării Naţionale condusă de maiorul Nicolae Dabija a fost destructurată, Securitatea a întreprins o serie de acţiuni pentru capturarea partizanilor care au reuşit să scape din acea înfruntare, precum şi pentru arestarea tuturor celor care i-au susţinut. În această campanie represivă, un obiectiv important al Securităţii l-a constituit anihilarea grupării conduse de Ştefan Popa, care colaborase cu maiorul Dabija.
Prin planurile de măsuri adoptate, în teren au fost deplasate trupe de securitate şi numeroase cadre operative din structurile teritoriale subordonate Direcţiei Regionale de Securitate Sibiu. În ziua de 6 martie a fost încercuită zona Muntelui Capra, unde gruparea lui Ştefan Popa îşi adăpostul principal. Partizanii au reuşit să spargă încercuirea şi cinci dintre ei s-au retras pe Valea Cricăului, sub Muntele Piatra Craivii, în locul numit Bogoloaia. Aici, în ziua de 8 martie, aceştia au fost surprinşi şi atacaţi în timp ce se aflau într-o locuinţă sezonieră, în urma confruntării armate trei fiind omorâţi şi doi luaţi prizonieri. Între cei ucişi s-a aflat şi Ştefan Popa, conducătorul organizaţiei, alături de care au fost împuşcaţi Nicolae Moldovan şi Cornel Pascu. Prizonieri au fost luaţi Ioan Scridon şi Alexandru Maxim.
Cadavrele victimelor au rămas pe teren, sub pază, vreme de mai multe zile, fiind înhumate de un localnic într-o groapă comună, săpată într-o pădure, nu departe de locul unde cei trei au fost ucişi. Mormântul nu a fost niciodată marcat la suprafaţa solului, locul fiind stabilit cu aproximaţie prin confruntări repetate cu mai mulţi martori ce au fost transportaţi de-a lungul timpului la faţa locului, fiind verificat şi identificat cu precizie de echipa arheologică a institutului printr-un sondaj preliminar efectuat în cursul lunii iunie.
Victimele au fost înhumate într-o groapă săpată superficial pe o pantă de deal, adâncimea medie a acesteia fiind de cca. 0,50 metri. Trupurile au fost aşezate în groapă unul lângă altul, două fiind culcate pe spate şi unul, cel din mijloc, pe burtă, toate fiind dispuse pe direcţia NV-SE cu capetele orientate spre sud-est. Scheletele se aflau într-o stare precară de conservare, multe din componentele osoase fiind dizolvate şi dispărute. După încheierea cercetării arheologice s-a procedat la depistarea şi înregistrarea probelor criminalistice, operaţiune înfăptuită de către subcomisarul de poliţie Paul Zachiu din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Alba. Au urmat observaţiile şi constatările medico-legale asupra scheletelor după care, sub supravegherea medicului legist, Raluca-Maria Matei, s-a trecut la demontarea şi extragerea osemintelor, acestea fiind ambalate şi predate Serviciului de Medicină Legală Alba pentru efectuarea ulterioară a investigaţiilor de specialitate.