Bolnavi de cancer obțin în justiție decontarea integrală a tratamentului. Prețul uriaș al medicamentelor
0Doi pacienți bolnavi de cancer pulmonar, o femeie și un bărbat, au obținut la Curtea de Apel Alba Iulia decizii prin care autoritățile sanitare ale statului roman sunt obligate să le asigure tratamentul cu medicamente recomandate de medicul curant.
În cazul femeii, medicamentul de care are nevoie pacienta, Osimertinib (denumire comercială Tagrisso), nu este decontat pentru tipul de cancer de care suferă şi procurarea acestuia implică un cost foarte ridicat, de 27.548 lei/flacon. Bărbatul trebuie să se trateze cu medicamentul Sotorasib (dernumire comercială Lumykras), care are prețul aprobat la valoarea de 39.312 lei/flacon în funcţie de concentraţie.
Ca de obicei în astfel de situații, Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale au cerut să se constate că nu au calitate procesuală, respectiv respingerea acțiunilor Instanța de la Curtea de Apel Alba Iulia nu a fost, însă, de acord cu susținerile reprezentanților autorităților de stat și a pronunțat în 12 aprilie și 24 aprilie hotărârile prin care a admis cele două solicitări.
„Pârâta CNAS gestionează sistemul de asigurări sociale de sănătate, astfel că, deși nu s-ar putea reține în sarcina sa o culpă pentru neincluderea medicamentului pretins în discuție în lista de care beneficiază asigurații, acestei autorități îi revine obligația de a aduce la îndeplinire solicitarea reclamantei de a i se asigura tratamentul necesar, fără contribuție personală”, a susținut Curtea de Apel, în hotărârera din 12 aprilie 2023.
Dreptul la viață, protejat de Constituție și CEDO
Instanța afirmă că dreptul la viaţă al este protejat atât prin art. 22 din Constituţia României, cât şi prin art. 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, „în sarcina statului existând o obligaţie pozitivă pentru a asigura respectarea dreptului la viaţă”. Este oferit ca exemplu și o hotărâre CEDO din 2012, care a constatat încălcarea art. 2 din Convenţie în cazul unui reclamant bolnav de cancer căruia statul român nu i-a decontat integral acelaşi medicament deoarece nu era inclus în lista medicamentelor decontate.
„Apreciind că nu există nicio diferenţă între pacienţii care răspund pozitiv la tratamentul cu medicamente ce figurează pe lista de medicamente compensate şi cei care nu răspund la aceste tratamente, însă li se prescriu off-label altele, diferenţă care să justifice, în cazul acestora din urmă, refuzul decontării, Curtea reţine că se impune luarea unor măsuri provizorii, până la stabilirea pe cale judecătorească sau administrativă a dreptului pretins de către reclamantă, neputând fi exclus faptul că omisiunea de a i se asigura acces la tratamentul prescris ar putea contribui iremediabil la agravarea stării sale de sănătate”, se mai susține în hotărârea menționată.
În cazul pacientului bărbat, în pronunțarea deciziei a contat și faptul că tratamentul clasic nu a dat rezultatul scontat din cauza unei mutații genetice.
„Administrarea unui astfel de tratament ar fi ineficientă, reprezentând, totodată, o cheltuială nejustificată din fondurile publice”, a precizat magistratul în hotărârea din 24 aprilie 2023.
Chiar dacă cele două decizii nu sunt definitive și au fost contestate la Înalta Curte de Casație și Justiție, sunt executorii astfel încât cei doi pacienți pot beneficiat de tartamentul decontat integral de la bugetul asigurărilor sociale de sănătate.