VIDEO Inovaţiile militare ale Armatei Române. De la drone la veste antiglonţ speciale pentru femei

În ciuda unei subfinanţări acute şi a dezinteresului general pentru cercetare militară, Armata Română continuă să producă o serie întreagă de produse destinate uzului militar demne de filmele cu spioni, care ar putea concura cu produsele străine achiziţionate de România la preţuri infinit mai mari.

Cu ocazia Zilei Naţionale, reporterii „Adevărul” au primit acces exclusiv în aceste centre de cercetare, pentru a testa câteva dintre invenţiile militarilor români.
 

„Foc!”, strigă unul dintre colegii locotenentului Ioana Lazăr, cercetător CBRN în cadrul Agenţiei de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare (ACTTM). Dacă toate aceste abrevieri par complicate, asta e din cauza faptului că sunt. Nu oricine ajunge să lucreze cu substanţe chimice, radoactive şi nucleare, însă Ioana face parte dintr-o generaţie de soldaţi cu aptitudini din ce în ce mai rare în rândul absolvenţilor de studii tehnice militare. Astăzi, la centrul de pe şoseaua Olteniţei, focurile de armă străpung primul strat al unei veste antiglonţ la care Ioana şi colegii ei au lucrat în ultimii ani.

Este prima vestă antiglonţ din lume gândită special pentru femei. De ce a fost nevoie de o vestă pentru femei? „Pentru că cea standard este incomodă, din punct de vedere anatomic, pentru femei”, susţine locotenent Lazăr, în timp ce probează vesta antiglonţ. Locotenent-colonel Claudiu Lăzăroaie susţine că proiectul a pornit dintr-o necesitate. Din ce în ce mai multe femei se înrolează în Armata Română, iar unele dintre ele merg în teatrele de operaţii din Afganistan unde echipamentul cât mai confortabil este vital. „Teoretic, în vara anului viitor a trebui să avem gata prototipul, urmând ca în toamnă sau primăvara anului 2018 să începem testele de omologare”, adaugă lt.col. Lăzăroaie.

Uniforma invizibilă

Un alt produs al cercetării româneşti este un tip de uniformă pentru forţele speciale care, în urma testelor din teren, s-a dovedit a fi extrem de eficientă în a camufla soldatul şi a evita recunoşterea pe un câmp de luptă. Practic, înainte de fabricarea unei anumite uniforme, modelul imprimat pe aceasta este generat digital în aşa fel încât să confere cel mai înalt grad de camuflaj. Spre deosebire de vesta pentru femei, care este încă în faza de cercetare, ţinuta este deja în dotarea armtatei. Sub numele complet de „ţinuta de luptă multiprotectoare”, aceasta este un produs destinat camuflării militarului în zona temperat-contientală - deşi, susţin specialiştii, ea poate fi adaptată cu uşurinţă şi pentru alte zone, inclusiv pentru teatrul de operaţii din Afganistan – fiind o ţinută destinată forţelor speciale din cadrul Armatei.

Anul acesta, în premieră, ţinuta va fi purtată de membrii acestor trupe de elită la Parada de 1 Decembrie. Ţinuta este extrem de uşoară, dispune de protecţii pentru coate şi genunchi, multiple posibilităţi de ajustare şi inserţii de material elastic pentru o ergonomie crescută. Cel mai interesant aspect îl constituie însă modul în care s-a lucrat. Dacă până acum, cea mai mare parte a cercetării pornea de sus în jos, în sistemul ierarchic clasic, de data aceasta feedback-ul a venit chiar de la soldaţii întorşi din misiuni speciale şi testată de aceştia până a corespuns standardelor şi cerinţelor specifice zonelor şi tipului de misiune pe care aceştia le desfăşoară.

Drone ca ale americanilor la o fracţiune din cost

Pe holurile învechite ale Centrului de Cercetare Ştiinţifică pentru Armament, locotenent-colonelul Daniel Lăpădat îşi întâmpină colegii cu un salut călduros şi un zâmbet larg. Este unul dintre puţinii militari care vorbeşte sincer despre neajunsurile cercetării ştiinţifice, însă de fiecare dată încearcă să vadă şi partea pozitivă a lucrurilor. „Cercetarea în România nu este un proiect care să fie asumat politic. Astfel, de fiecare dată când dezvoltăm un proiect şi el este într-o fază finală, putem să ne trezim că Guvernul se schimbă şi multe acorduri pot să pice la fel de repede cum au fost anunţate. Pentru noi, cercetătorii, e frustrant,, dar încercăm să ne facem treaba cât mai bine în condiţiile date”, susţine acesta, în timp ce ne face turul oficial al unei clădiri ce pare mai degrabă un internat abandonat, nu un centru de prestigiu al cercetării militare. Pe zidurile scrijelite sunt agăţate poze de la cele mai prestigioase conferinţe din domeniu, inclusiv la CIA şi Pentagon, iar în laboratoarele de la etaj câţiva dintre cercetătorii centrului sunt mai mult decât încântaţi să vorbească despre realizările lor. Şi au tot dreptul să se mândrească. Echipa colonelului Adrian Alexei a proiectat de la zero o dronă care se poate compara cu orice alt model produs de statele mult mai dezvoltate din Alianţa Nord-Atlantică. Drona BOREAL este proiectul cu care în 2012 echipa a pornit la drum. „Este o dronă concepută şi realizată de noi. Un produs complet românesc, care a fost testat şi în Afganistan, subliniază colonelul Alexei.