Valurile îndelungate de căldură, periculoase pentru sănătate
0Temperaturile foarte ridicate de pe timp de zi dar şi cele nocturne reprezintă o combinaţie periculoasă pentru sănătatea umană. Semnalul de alarmă este tras de Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM).
Concret, instituţia arată că vara anului 2017 a fost deja marcată de valuri de căldură, în timp ce recorduri de temperaturi diurne au fost înregistrate în mai multe zone din emisfera nordică.
Totodată, raportul menţionează că valul de căldură care a a afectat Peninsula Iberică la jumătatea lunii iunie s-a deplasat apoi spre sud-estul Europei şi spre regiunea Balcanilor, generând temperaturi de peste 40 de grade Celsius săptămâna trecută, însoţite adeseori de furtuni de vară violente, cu efecte devastatoare.
Care sunt efectele asupra corpului uman
Potrivit specialiştilor, temperaturile diurne extrem de mari, asociate cu temperaturile nocturne ridicate, reprezintă o combinaţie periculoasă pentru sănătatea umană, întrucât corpul uman încearcă pe timpul nopţii să se recupereze după efectele negative generate de căldura diurnă. Temperaturile ridicate generează şi un stres major în agricultură, asupra apelor, furnizorilor de energie şi transporturilor.
Modificările climatice provocate de activităţile umane reprezintă un factor principal pentru apariţia temperaturilor înalte şi a valurilor de căldură, afirmă OMM, care avertizează că fenomenul de încălzire va continua să se manifeste. Specialiştii se aşteaptă ca valurile de căldură din vara acestui an să fie şi mai fierbinţi şi mai îndelungate în comparaţie cu cel înregistrat în iunie.
Reducerea emisiilor de gaze, necesară
De asemenea, un raport OMS subliniază singura soluţie pentru evitarea dezastrului o reprezintă reducerea emisiilor de gaze prin intermediul infrastructurii de transport. „În ultimii 130 de ani, temperatura a crescut foarte mult. Nivelul mării creşte, gheţarii se topesc, iar structura precipitaţiilor se schimbă şi ea, în timp ce vremea extremă şi fenomenele meteorologice extreme sunt şi ele mai intense şi tot mai frecvente”, notează raportul OMS.
Potrivit acestuia, deşi încălzirea globală poate aduce şi anumite beneficii în unele zone, respectiv un număr mai mic de decese pe timp de iarnă şi creşterea cantităţii de hrană în anumite zone, încălzirea globală are efecte preponderent negative.
„Singurul lucru pe care îl putem face este să ne adaptăm la ce am provocat până acum. Trebuie să ne asigurăm că rata schimbării climatice nu se accelerează. Este esenţial să reducem emisiile de gaze cu efect de sferă la nivel global. Ceea ce s-a şi discutat şi agreat la Paris, în noiembrie 2015, adică să ne asumăm ţinte de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră care să ţină sub control creşterea temperaturii medii globale”, a explicat, pentru „Adevărul”, Roxana Bojariu, şefa Departamentului de Climatologie de la Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).
Exacerbare a bolilor cardiovasculare
Aceasta susţine că şi România se încadrează în tendinţele globale. Mai mult, întreaga comunitate ştiinţifică s-a declarat şocată de efectele acestui fenomen, care se văd inclusiv în termeni legaţi de mortalitate, prin cauze cardiovasculare şi respiratorii. Doar valul de căldură din 2003 a stat la baza a 70.000 de decese, notează raportul.
„Temperaturile ridicate şi alţi factori care poluează aerul pot duce la o exacerbare a bolilor cardiovasculare şi a bolilor respiratorii. Polenul şi alţi alergeni sunt la niveluri mai mari, iar asta afectează 300 de milioane de oameni pe an”, arată specialiştii.