Un copil născut în România are o speranţă de viaţă mai mică cu 5,9 ani faţă de media europenă STUDIU

Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii, Institutul Naţional de Statistică a prezentat o serie de indicatori semnificativi privind speranţa de viaţă la naştere, speranţa de viaţă sănătoasă şi câţiva dintre factorii determinanţi pentru aceasta din urmă. În anul 2019, în România speranţa de viaţă la naştere era de 78,2 ani, cu 5,9 ani mai puţin faţă de nivelul mediu al speranţei de viaţă în cele 27 de ţări ale UE.

Statisticile europene, disponibile la nivelul anului 2018, arată că femeile din Uniunea Europeană trăiesc, în medie, 83,7 de ani, pe când speranţa medie de viaţă a bărbaţilor este de 78,2 ani, pe când în România, speranţă de viaţă la naştere a fost în anul 2019 de 72,5 de ani pentru bărbaţi şi de 79,6 de ani pentru femei.Cercetătorii afirmă că această diferenţă este explicată în mare parte de stilul de viaţă, mai sănătos în cazul femeilor şi de ocupaţiile diferite ale celor două sexe, transmite Mediafax.

Speranţa de viaţă sănătoasă la naştere pentru femei a fost de 60,6 ani (în anul 2019), faţă de 61,9 ani (în anul 2009), iar pentru bărbaţi de 59,9 ani (în anul 2019), faţă de 59,6 ani (în anul 2009). La nivelul UE, în anul 2019, diferenţa dintre femei şi bărbaţi pentru speranţa de viaţă sănătoasă la naştere este de 0,7 ani, în favoarea populaţiei feminine, pentru care speranţa de viaţă sănătoasă la naştere este de 59,6 ani.

Din totalul populaţiei României în vârstă de 15 ani şi peste, 8,4% urmează un regim alimentar adecvat. Dintre aceştia, 71,1 % au un regim bazat pe consumul redus de sare, 62,2% urmează un regim alimentar sărac în consumul de grăsimi, 51,2% urmează un regim bazat pe un consum redus de zahăr, iar 24,5% au apelat la un regim alimentar care ţine cont de consumul de calorii.

Ponderea populaţiei de sex feminin care urmează un regim alimentar (9,8%) este mai mare decât cea a populaţiei de sex masculin (6,8%).

În mediul urban, populaţia consumă zilnic fructe în proporţie de 32,1%, în timp ce în mediul rural doar 20,1% din populaţie consumă fructe zilnic.

18,4% consumă legume cel puţin o dată pe zi, iar 31,0% consumă legume de 4-6 ori pe săptămână. Şi în acest caz, ponderea populaţiei de sex feminin care consumă legume zilnic sau de 4-6 ori pe săptămână (56,3%) este mai mare decât cea a populaţiei masculine cu 8,8 puncte procentuale.

Numărul mediu de zile de mers pe jos în scopul deplasării în diverse locuri într-o săptămână obişnuită scade pe categorii de vârstă de la 6 – 6,1 zile la copii din grupa de vârstă 5-14 ani şi tinerii de 15-24 ani, la 4,8 zile pentru persoanele de 75 de ani şi peste.

Persoanele care au făcut sport sau diverse activităţi fizice în timpul liber au dedicat zilnic acestor activităţi, în medie, 34 minute.

Copii de 5-14 ani dedică acestor activităţi, în medie, 3,4 zile săptămânal (cu o medie de 3,1 zile săptămânal copiii din mediul urban şi de 3,6 zile săptămânal copiii din mediul rural).

Persoanele cu vârsta de 55 ani şi peste desfăşoară activităţi fizice recreative, sport sau fitness, în medie, 3,0- 4,9 zile/săptămână. Comparativ cu acest segment al populaţiei, persoanele de 15-54 ani alocă, în medie, activităţilor fizice recreative, sportului sau fitnessului între 2,5 şi 2,8 zile săptămânal.