UE ne obligă să acordăm concediu de îngrijitor pentru cei care au grijă de bolnavi de cancer. Ce propune România

În 2020, 2,7 milioane de oameni au fost diagnosticaţi cu cancer şi 1,3 milioane şi-au pierdut viaţa în urma acestei maladii. Pentru a reduce numărul deceselor şi a uşura suferinţa bolnavilor, în Senat este dezbătut un proiect de lege potrivit căruia persoanele care au în îngrijire un bolnav oncologic pot beneficia de un concediu plătit de 45 de zile pe an.

La începutul acestui an, Comisia Europeană a prezentat un Plan european de combatere a cancerului, o premieră în materie de prevenţie, tratament şi îngrijire a bolnavilor oncologici, care încearcă să armonizeze abordarea acestei categorii de boli şi calitatea vieţii pentru această categorie de pacienţi, indiferent de ţara în care se află. 

Potrivit statisticilor, în Europa trăiesc un sfert din numărul total al bolnavilor de cancer din întreaga lume. În 2020, 2,7 milioane de oameni din UE au fost diagnosticaţi cu diverse forme de cancer, iar 1,3 milioane şi-au pierdut viaţa în urma acestor boli. Se estimează că, până în 2035, numărul cazurilor de cancer va creşte cu mai mult de 24%, acesta devenind principala cauză de deces în Uniunea Europeană.

În plus, pandemia de COVID-19 a afectat grav îngrijirea în acest domeniu, întârziind stabilirea diagnosticului şi accesul la tratamente. 

Cine poate beneficia de facilităţi 

Cancerul este un diagnostic individual care are un impact major asupra pacienţilor, dar care afectează grav şi viaţa celor apropiaţi şi a îngrijitorilor lor. În acest context, la Senat a fost depus un proiect de lege prin care persoanele care îngrijesc bolnavi oncologici să beneficieze de anumite facilităţi. „Activităţile de îngrijire implică adesea sacrificii, inclusiv dificultăţi în reconcilierea activităţilor profesionale cu cele de îngrijire, pierderea venitului actual ca urmare a reducerii programului de lucru şi impactul pe termen lung asupra veniturilor îngrijitorilor la bătrâneţe”, se menţionează în expunerea de motive. 

„Acest lucru perpetuează şi inegalităţile dintre sexe. În plus, responsabilităţile îngrijitorilor le pot afecta, de asemenea, bunăstarea fizică şi, în special, sănătatea mintală”, potrivit aceleiaşi surse. 

În acest sens, în acord cu Planul european, în scopul asigurării unei vieţi mai bune pentru pacienţii bolnavi de cancer, propunerea legislativă prevede că orice asigurat în condiţiile noii reglementări obţine drepturi inclusiv în cazul în care îngrijeşte un pacient bolnav de cancer, în mod similar cazului în care îngrijeşte un copil bolnav, se mai spune în propunerea de act normativ.

Astfel, beneficiază de concediu şi indemnizaţie pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice de peste 18 ani asiguratul care, cu acordul pacientului, îl însoţeşte pe acesta la interventţii chirurgicale şi tratamente prescrise de medicul specialist. Conform propunerii de act normativ, pacientul cu afecţiuni oncologice îşi poate da acordul numai pentru o singură persoană la fiecare intervenţie chirurgicală, respectiv tratament. Durata de acordare a concediului şi a indemnizaţiei pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice este de cel mult 45 de zile calendaristice în interval de un an pentru un pacient. 

85% din veniturile brute 

Concediul medical plătit pentru îngrijirea pacienţilor adulţi cu afecţiuni oncologice va fi inclus în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 158/2005, alături de alte concedii la care au dreptul salariaţii în prezent. Pentru a fi acordat, concediul va necesita un stagiu de cotizare de şase luni în ultimele 12 luni. Indemnizaţia brută aferentă concediului va fi de 85% din media veniturilor brute lunare realizate în ultimele şase luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare şi va fi suportată din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. 

Certificatul de concediu medical va fi eliberat de către casa teritorială de asigurări de sănătate, care-l va transmite salariatului şi angajatorului sub formă tipărită sau electronic. 

În plus, atât salariatul, cât şi pacientul ar urma să aibă dreptul anual la cel puţin o şedinţă de evaluare psihologică şi la cel puţin cinci şedinţe de consiliere psihologică, tot pe banii statului. 

Proiectul de act normativ este salutat de asociaţiile pacienţilor oncologici. Potrivit lui Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România, acesta este un prim pas către o calitate a vieţii mai bună pentru pacienţii cu boli grave. „Pasul următor ar fi încadrarea pacientului în grad de handicap, încadrare care acum este ambiguă. Nu mă refer la încadrarea în gradul de handicap grav, ci în funcţie de evoluţia bolii pacientului. Apoi, ar mai fi necesare şi alte facilităţi, după modelul pacienţilor cu HIV/SIDA care au şi normă de hrană, de exemplu, dar acesta este un prim pas şi mă bucur că există această preocupate pentru această categorie de bolnavi”, a subliniat Cezar Irimia. 

Pentru a fi aplicat, proiectul trebuie să fie adoptat de Parlament şi promulgat de şeful statului, după care urmează să fie publicat în Monitorul Oficial.  

O directivă europeană din 2019 obligă statele membre UE să reglementeze până în 2022 concediul de îngrijitor de minimum cinci zile lucrătoare. Acesta ar urma să fie cerut de salariaţii care au grijă de o persoană grav bolnavă (indiferent că e vorba de cancer sau de alte afecţiuni grave). Până acum nu există un asemenea drept în legislaţie.