Turismul românesc, în recesiune pentru prima dată după pandemie. Ce soluții propun operatorii
0Cifrele din turismul românesc indică scăderi pentru prima dată după pandemie, sezonul estival fiind cu mult sub așteptări. Micșorarea valorii voucherelor de vacanță, mărirea TVA, plus comportamentul prudent al românilor și-au pus amprenta pe sector. Vicepreședintele ANAT arată de unde ar putea veni salvarea.
Pentru prima dată în ultimii ani turismul românesc înregistrează scădere, deși semnele din primele luni ale lui 2025 au fost bune. Vicepreședintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România (ANAT), Adrian Voican, atrage atenția că „deja se vede că la nivelul turismului suntem în recesiune”.
Conform Institutului Național de Statistică, sectorul turistic a înregistrat scăderi în sezonul estival 2025, iar acest lucru se întâmplă pentru prima dată după 2020. Datele arată o scădere de -4,2% pentru iunie, de -4,4% pentru iulie și de -6,3% pentru august, comparativ cu iunie, iulie și august 2024. Statistica privind înnoptările indică de asemenea „o scădere îngrijorătoare și critică”. Singura veste bună este că în această vară ne-au vizitat țara mai mulți turiști străini decât în vara 2024, creșterea fiind de 7,2% pentru iunie, 0,6% pentru iulie și 7,1% pentru august.
„Potrivit datelor INS pentru primele 8 luni din 2025, sectorul turistic din România a suferit o contracție de -2,9% a sosirilor turiștilor români față de perioada similară din 2024, în timp ce sosirile turiștilor străini au reprezentat o creștere de +5%. Înnoptările pe primele 8 luni sunt similare, pentru turiștii români s-au înregistrat cu -2% mai puține înnoptări, în timp ce evoluția pentru turiștii străini este de +4,4%. Datele INS confirmă informațiile centralizate de BIBI Touroperator și oferă o perspectivă completă asupra întregului sezon, incluzând ultima lună din vară. Conform acestora, sezonul estival 2025 s-a încheiat cu o scădere la nivel național, similară cu cea indicată de INS, în comparație cu aceeași perioadă din 2024. Chiar dacă primele luni ale anului au adus o creștere de 10%, în prezent ne aflăm într-un punct critic, sub nivelul înregistrat anul trecut”, arată o altă analiză.
Vicepreședintele ANAT, Adrian Voican, apreciază că micșorarea valorii voucherelor de vacanță și-a pus de departe cel mai mult amprenta. Valoarea nu doar că s-a micșorat de la 1.600 lei la 800 lei, însă puși să completeze o declarație conform căreia se obligă să vină la rândul lor cu un aport de minimum 800 lei pentru servicii turistice pentru a primi cei 800 lei acordați de stat mulți români au renunțat pur și simplu să le mai ceară. Scăderea consumului voucherelor de vacanță este estimată la 66%, deși cifrele disponibile pentru moment indică o scădere de 20%. În 2025 au mai fost încă în piață vouchere din perioadele anterioare, însă adevăratul impact se va vedea în câteva luni, atrag atenția operatorii din turism.
La această măsură care a lovit puternic sectorul s-a adăugat mărirea cotei de TVA și pentru turism, de la 1 august, concomitent cu o manifestare a unui comportament prudent din partea românilor care fie au cheltuit mai puțin, fie chiar au renunțat la vacanță. O problemă rămâne în continuare și faptul că mult mai mulți români își petrec vacanța în străinătate, comparativ cu numărul turiștilor străini atrași în România.
„Este pentru prima oară după pandemie când înregistrăm scăderi. Adică turismul este chiar în recesiune”, a declarat vicepreședintele ANAT. Mărirea de taxe, coroborată cu scăderea valorii voucherelor de vacanță și cu scăderea puterii de cumpărare a românilor ar putea avea în curând o seamă de efecte nedorite. Există pericolul ca o parte dintre unitățile turistice care au intrat în legalitate odată cu instituirea sistemului de vouchere (de la 6.000 unități, numărul a crescut de patru ori) să se întoarcă în economia neagră, atrage atenția Voican. Alte firme ar putea alege să-și mute sediile în țări mai prietenoase din punct de vedere fiscal, iar pentru cei care rămân nu va fi deloc ușor.
„E pentru prima oară când în mod cert vedem trei luni de scădere gravă, la rând. Am fost mascați în ianuarie și februarie de niște creșteri de vreo 10-15%, din câte îmi amintesc. A fost un an foarte bun de schi. Dar de acolo ne-am tot dus la vale”, a adăugat Voican. Nici sezonul rece nu va schimba situația, rezervările fiind cu 20% sub valorile de anul trecut.
Industria turismului și-ar dori mai multă implicare din partea Ministerului Economiei, Digitalizării și Turismului, fiind necesar ca guvernanții să înțeleagă nevoile sectorului și să nu mai interpreteze semnalele de alarmă trase ca fiind plângeri.
„Avem nevoie de OMD. Statul român se mișcă asemeni unui elefant într-un magazin de porțelanuri”
Cine conduce turismul românesc are două misiuni, este de părere Adrian Voican: să țină cât mai mult banii în țară, prin atragerea de investitori și convingerea turiștilor români să aleagă turismul românesc, iar asta în condițiile în care celelalte țări știu să-i atragă pe români, și să crească numărul de turiști străini care aleg România. La acest moment, românii cheltuiesc în vacanțele din străinătate de peste două ori mai mult decât reușim să atragem de la turiștii străini, a precizat Voican.
Pentru creșterea turismului de incoming ar fi nevoie de măsuri certe, iar prima de incoming și finanțarea participării la târgurile internaționale de turism ar fi două dintre ele.
„În primul rând, trebuie să avem un OMD (n. red. - Organizație de Management al Destinației, o entitate cu personalitate juridic formată din parteneri publici și privați care are drept scop gestionarea strategică, dezvoltarea și promovarea turismului, prin creșterea competitivității și a încasărilor din turism) național. Statul român se mișcă precum un elefant într-un magazin de porțelanuri. E greoi, e lent, nu se adaptează, nu ia decizii, are proceduri de achiziție publică mai proaste și mai birocratice decât toate țările din lume. (...) Trebuie un OMD mult mai flexibil, cu care să se decidă mai repede, care să facă studii de piață, care să înțeleagă trendurile pieței. Noi avem trenduri de piață de acum 15 ani și tot de atunci sunt analizele de piață. Trebuie un organism mult mai vioi și cu mai puține constrângeri pe decizie”, a arătat Adrian Voican.
La acest moment în țară sunt aproximativ 31 de astfel de organisme, cele mai multe locale, câteva județene și un singur OMD regional, însă România are nevoie de o astfel de structură cu reprezentare națională pentru a putea intra în competiție pe piața internațională de turism, a precizat vicepreședintele ANAT.
Funcționarea OMD-ului național ar oferi predictibilitate, arată Voican. „Nu se poate ca în decembrie să nu știi dacă mergi la târgurile importante din ianuarie. Tu nu știi pentru că nu ai buget. Alte țări au bugete pe zece ani, obiective de creștere stabilite pe zece ani. La noi, fiecare ministru vine și oprește tot. Deci OMD vine la pachet cu viziune, structură, prioritizare, decizie rapidă, bugete multianuale. Și ca să aibă bani - am spus-o de multe ori, am văzut asta timp de treizeci de ani - de la buget nu poți. Mai ales în context de înarmare și de alte nevoi. E pe minus bugetul. Taxe suplimentare nu prea poți să pui pe business-uri, că nu vrea nimeni și oricum firmele sunt înrobite. Singura cale, taxa de un euro pe noapte de la turist. Taxa turistică pe care o plătim toți afară, noi plătim și 8-9 euro pe noapte. Noi am vrea un euro. Avem 30 de milioane de nopți de cazare și am avea 30 de milioane de euro pentru promovare”, a mai indicat Voican ce măsuri ar putea să ajute rapid sectorul.
O altă măsură care ar putea aduce în timp creștere ar fi premierea aducerii turiștilor în țară, un mecanism care se folosește în lumea vânzărilor cu rezultate foarte bune.
Fără promovare, pentru care în prezent nu sunt fonduri, obiectivul de a aduce suplimentar 4 miliarde de euro în țară este imposibil de atins, este de părere Voican. Este necesară prezența la toate târgurile importante de turism și trebuie să existe un mix de marketing, mai spune vicepreședintele ANAT, pentru că simpla prezență nu este de ajuns. Este nevoie de PR, de strategie, pentru că ceea ce se întâmplă astăzi, când mai apare câte un articol care scoate în față o destinație turistică din România, este aproape exclusiv rolul hazardului.
„Trebuie să mergi la toate târgurile și trebuie să ai un mix de marketing acolo. Faptul că mergi la târguri nu e destul. E un pas important, dar nu e destul. Ai nevoie PR internațional, ai noștri nu au PR internațional. (...) Nu avem niciun PR strategic, rațional, care să ne spună care sunt, de exemplu, mijloacele media la care reacționează mai bine țara în care te duci. Poate pe billboard-uri, poate pe autobuze, poate digital, poate televiziuni... Poate că în Franța e altfel decât în Anglia și în Germania, dar nu avem pe nimeni să ne spună unde să dăm banii aceia cu cap pe PR-ul internațional. (...) Rezultatele unui târg sunt în 5 ani, în 3 ani. Nimeni nu cumpără de azi pe mâine la un târg internațional”, a mai atras atenția Voican.
Strategia de dezvoltare a turismului românesc, pe de altă parte, nu ar trebui să fie un document stufos, de sute de pagini, ci să aibă câteva obiective clare.
„10% din PIB și 10 milioane de turiști străini. Acum avem spre 2,5 milioane, nu am ajuns la cifrele pre-pandemice de 2,7 milioane. Asta-i tot. Dacă e mult mai complicat de atât nu reține nimeni și nu înțelege nimeni. Noi am vrea să fie un proiect de țară, deci ar trebui ca și un copil de școală să știe, și un primar ar trebui să știe, și o agenție și mass media trebuie să știe, pentru că e atât de simplu. O strategie simplă, pe o pagină, o face de o mie de ori mai puternică decât 10 strategii scrise din 5 în 5 ani, de 400 de pagini”, a conchis Voican.