Tinerii ar vrea drept de vot de la 16 ani. Cu ce argumente vin

Tinerii din România consideră că interesele lor nu sunt reprezentate la nivel politic și că multe dintre deciziile care-i privesc se iau în lipsa lor și fără să fie consultați. În unele țări europene, tinerii de 16-17 ani pot vota la alegerile locale, europarlamentare, precum și la referendumuri.

În România, discuția despre scăderea vârstei de vot la 16 ani a avut prima inițiativă legislativă în 2022. „Dacă ne uităm la practica internațională, ar trebui să tindem către a le permite tinerilor să participe la toate tipurile de alegeri. Toate deciziile luate la nivel local, general sau europarlamentar afectează într-un fel tinerii. Nu putem vorbi despre decizii luate pentru ei fără a-i implica. Cum altfel îi poți implica mai bine decât dându-le dreptul de vot?”, argumentează Robert Avram, președintele Consiliului Național al Elevilor.

”Suntem lăsați de izbeliște”

Acesta adaugă că tinerii au dovedit o responsabilitate mare asumată chiar de la vârste fragede față de tot ceea ce înseamnă implicarea activă în societate: „Și simplul fapt că oferi dreptul de vot unui tânăr este un semn pentru el de a continua să se implice activ în societate, pentru că știe că părerea lui chiar va conta. Din păcate, vedem că această categorie a tinerilor tocmai pentru că nu are drept de vot într-un număr atât de mare precum al celorlalte categorii sociale nu este ofertată politic. De cele mai multe ori, decidenții politici vin către tineri doar atunci când începe campania pentru a-și face puțină imagine și PR, dar când lucrurile se termină, sunt lăsați de izbeliște. Cel mai bun exemplu este 2022, Anul european al tineretului, care în România nu a fost lansat, deși avem state ale UE care au luat în serios aceste inițiative. În România au fost derulate activități pentru tineri doar de către organizațiile nonguvernamentale. Guvernul României nu a făcut absolut nimic în Anul european al tineretului”.

În ce țări tinerii de 16 ani pot vota

O analiză privitoare la scăderea vârstei de vot la 16 ani a fost lansată într-o dezbatere online organizată de către Friedrich-Ebert Stiftung România și Institutul Quartet – un grup de experți. Autorul analizei „Vot la 16 ani? Argumente pro și contra” este Constantin-Alexandru Manda, 23 de ani, membru în Consiliul Director al Institutului Quartet și reprezentant al tinerilor din România în Consiliul Consultativ pentru Tineret al Consiliului Europei. 

Potrivit documentului, la nivel european, discuțiile referitoare la scăderea vârstei de vot au luat amploare în ultimii ani, în special cu privire la unele tipuri de scrutine precum alegerile locale sau alegerile pentru Parlamentul European. 

Conform aceleiași surse, pe lângă numeroasele luări de poziție în acest sens ale organismelor Consiliului Europei și Uniunii Europene, tot mai multe state se aliniază acestor recomandări. De exemplu, Austria și Malta, unde tinerii pot vota de la 16 ani în toate alegerile, în Țara Galilor și Irlanda de Nord, unde pot vota de la 16 ani în alegerile locale și cele pentru parlamentul național. În Estonia, tinerii pot vota la alegerile locale, în Belgia – la alegerile europarlamentare, iar în Germania pot vota de la 16 ani în alegerile europarlamentare, în alegerile locale din 11/16 landuri și în alegerile statale din 4/16 landuri.

Muncești și ai discernământ de la 16 ani

În România, deși reprezintă 6,5% din populație și sunt o subcategorie de vârstă cu provocări și preocupări distincte, tinerii între14 şi 19 ani sunt reprezentați la urne într-o proporție de doar 2,46% din totalul votanților, prin votanții în vârstă de 18 și 19 ani. Asta face adeseori ca mediul politic să le ignore nevoile.  

Prevederile constituționale actuale sunt considerate de foarte mulți o barieră insurmontabilă pentru orice proiect legislativ fără o intervenție asupra textului juridic fundamental. Dar nu este chiar așa, este de părere autorul analizei. „În acest moment, în România, optica legiuitorului este aceea ca de la 16 ani tinerii să poarte reponsabilități. Practic, la 16 ani te poți angaja fără acordul părinților, ceea ce înseamnă că plătești impozite și ești un cetățean activ al societății. Pe de altă parte, la 16 ani se consideră că ai discernământ în fața legii penale și pentru orice faptă săvârșită, răspunzi ca orice alt cetățean adult. Iar de la 14 ani poți încheia singur orice act juridic civil, în afară de cele de dispoziție de mare valoare, cum este de exemplu vânzarea sau cumpărarea unui case. Așa că de ce să nu le dăm și dreptul politic de a participa la viața cetății?”, argumentează Manda.

Din punctul de vedere al acestuia, s-ar putea permite tinerilor să voteze pentru locale și europarlamentare, fără a schimba Constituția.