Sute de mii de crestini au sarbatorit Craciunul pe stil vechi

Cand majoritatea romanilor serbau Craciunul, crestinii de rit vechi erau in plin post. De abia vineri crestinii de rit vechi au sarbatorit Craciunul, dupa calendarul iulian. 500.000 de ortodocsi

Cand majoritatea romanilor serbau Craciunul, crestinii de rit vechi erau in plin post. De abia vineri crestinii de rit vechi au sarbatorit Craciunul, dupa calendarul iulian. 500.000 de ortodocsi romani de stil vechi plus alte cateva sute de mii de lipoveni, ucraineni si sarbi din Romania au praznuit, timp de trei zile, Nasterea Domnului. "Traditia cere lipovenilor ca, in Ajun, sa nu guste nici o mancare facuta cu ulei. Slujba de seara a inceput pe la 5 dupa amiaza si a tinut pana la 9 seara. Apoi s-a luat o pauza si, la 11 noaptea, a inceput cea mai importanta slujba, Vecernia. In timpul ei, s-au scos din altar icoanele si s-au dat enoriasilor cu barba sa inconjoare cu ele biserica de trei ori. Sarbatorirea Craciunului a inceput, practic, cu Utrenia, slujba de dimineata, dupa care s-a luat si prima masa a zilei", povesteste Miron Ignat, presedintele comunitatii rusilor lipoveni din Romania si deputat din partea acestei comunitati. La lipoveni, e musai ca masa de Craciun sa nu aiba mai putin de sapte feluri de mancare, "fiindca nici saptamana nu are mai putin de sapte zile". La ospat se pun bunatati din carne de porc, cozonac, mere, nuci. La sarmale, toata lumea musca incet si cu mare atentie, fiindca intr-una dintre ele e ascunsa o moneda. Cel care o gaseste inseamna ca a fost binecuvantat de Dumnezeu cu sanatate si noroc pentru noul an. Nimeni nu indrazneste sa nu-si cheme la masa rudele si prietenii, fiindca ar incalca traditia. Primii colindatorii vin abia spre seara. Familii intregi, copii cu tot cu parinti, bat la poarta gospodarului si intreaba: "Permiteti sa blagoslovim aceasta casa?" Raspunsul e la fel de protocolar: "Permitem sa blagosloviti". Apoi colindatorii sunt invitati in casa - se inchina si incep cantarea, dar numai in fata icoanei. Pe langa mere sau nuci, colindatorilor li se dau si "pirosti", un fel de placinte cu branza. Bani dau numai cei instariti. Mos Craciun nu exista la lipoveni. In schimb, in noaptea de Anul Nou, vine cu daruri "dedusca", adica "bunicul". "Cand eram copil, se facea de Craciun, intre baieti, o intrecere cu caii. Castigatorul primea un colac si bentite de par sa le daruiasca fetelor. Cand castigam, le colectionam si, mai tarziu, le dadeam fetei care imi placea", isi aminteste deputatul Ignat. "Acum nu se mai tine obiceiul acesta, fiindca nu mai sunt cai". Pentru ca in Bucuresti nu sunt biserici care tin slujbe in slavona, asa cum e obiceiul la lipoveni, foarte multi au facut pelerinaje la Biserica de rit vechi de la Bordusani din Ialomita, cea mai apropiata de Capitala. Altii au preferat sa ramana in oras si au ascultat pe casetofon slujba in slavona de anul trecut, si numai dupa aceea s-au pus pe ospat. Intre 13 si 14 ianuarie, crestinatatea de rit vechi va benchetui la o alta mare sarbatoare: Anul Nou.