Superstiții la sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena. Ce nu trebuie să faci sub nicio formă pe 21 mai, cum atragi belșugul

Creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe 21 mai pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare și pe mama sa, Elena, cunoscuți drept cei care au dat libertate creștinismului. Este una dintre cele mai mari sărbători din calendarul ortodox, marcată de superstiții și obiceiuri.

În această zi, mulţi agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor, iar în unele regiuni ale ţării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei.

Se spune că tot ce se seamănă după această zi se va usca. Tot la 21 mai, păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va păzi oile pe timpul păşunatului. Ca să alunge duhurile necurate, femeile tămâie şi stropesc cu aghiasmă prin gospodărie.

Ce e interzis să faci

Sunt câteva lucruri pe care creștinii nu le fac în ziua de 21 mai, de Sfinții Constantin și Elena.

În această zi era interzis să se muncească, iar prin odihna de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări.

Se spune că de Sfinții Constantin și Elena nu este bine să divorţezi sau să renunţi la o prietenie pentru că toată viaţa veți avea o pierdere pe plan financiar sau sentimental.

De asemenea, în ziua de 21 mai, când sunt prăznuiți Sfinții Constatin și Elena nu este bine să dați păsărilor cerului pâine, pentru că în acest fel se risipește sporului casei. De asemenea, nu trebuie stricat cuibul păsărilor care au pui pentru că în familie vor fi necazuri tot anul.

De Sfinții Constantin și Elena nu se spală și nu se lucrează.

Sărbătoarea populară "Constantinul Puilor"

Praznicul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena corespunde în calendarul popular cu sărbătoarea populară numită Constantinul Puilor sau Constantin Graur, o sărbătoare împodobită cu datini, adresată păsărilor de pădure. Tradiţiile practicate în această zi aduc spor şi sănătate gospodarilor care le împlinesc. În calendarele populare, această zi era cunoscută mai degraba sub numele de "Constantin Graur" sau "Constantinul Puilor", pentru că, din această primă zi a verii, păsările din pădure încep să-şi înveţe puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat şi şi-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie).

În ziua praznicului, pentru ca voia bună să se adune în familie, trebuie să aducem în casă  măcar trei fire de bujori îmbobociţi. De asemenea, pentru sănătate, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori, flori de lămâiţă, pâine şi dulciuri, preparate în casă.

A promulgat Edictul de la Milano

Născut în apropierea anului 274, Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus, cunoscut şi sub numele de Constantin I sau Constantin cel Mare, a fost împărat roman între anii 306 – 337. Acesta devine conducător al Imperiului Roman după ce îi înfrânge pe Maxentiu şi pe Liciniu. Conform scrierilor  teologice, Constantin este una dintre cele mai cunoscute figuri bisericeşti datorită promulgării Edictului de la Milano. Rezultatul întrevederilor dintre Constantin şi Licinius, ţinute la Mediolanum în februarie-martie 313 este faimosul Edict de la Milano.

 “Sfântul Constantin a venit pentru creştinii crunt prigoniţi vreme de două secole ca o binecuvântare din partea lui Dumnezeu. Datorită împăratului Constantin şi a mamei sale Elena, creştinismul a intrat într-o perioadă de maximă înflorire, numită de cercetători "Epoca de aur”, a explicat părintele Eugen Ramon Ilie, din Călărași.

Tot mai mulţi cercetători sunt de părere că deciziile împăratului, favorabile creştinismului, s-au datorat mai ales mamei sale, împărăteasa Elena, care, "cu mână de fier şi credinţă tare", s-a aflat în permanenţă în umbra unicului său fiu, Constantin.

Sicriul Eleni poate fi admirat la Vatican

Flavia Iulia Helena s-a născut în provincia Bitinia, ca fiică a unui hangiu. Ea s-a căsătorit în anul 270 (pe când avea 16 ani) cu generalul roman Constantiu Chlorus, iar în anul 272 l-a născut pe unicul său fiu, Constantin, în localitatea Naissus (în Serbia de astăzi). În 293, împăratul Diocleţian i-a poruncit lui Constanţiu să divorţeze şi l-a numit Cezar pentru Imperiul Roman de Apus. În această calitate, el s-a căsătorit cu Teodora, fiica vitregă a împăratului Maximian, cu care a avut încă şase copii. Elena nu s-a recăsătorit şi a trăit în umbră, departe de atenţia publică, dar aproape de fiul său, pe care l-a sprijinit cu dragoste şi afecţiune.

În anul 306, fiul său a fost proclamat de armata romană drept august al Imperiului, imediat după moartea lui Constanţiu Chlorus. El şi-a readus mama la curtea imperială, conferindu-i titlul de "Nobilissima Femina" (Doamnă prea nobilă). În anul 325, Sfântul Constantin i-a oferit Sfintei Elena cea mai mare distincţie pe care o putea primi o femeie, aceea de "Augusta".

După ce şi-a petrecut ultima etapă a vieţii la locurile sfinte, Elena a murit în anul 330. Sicriul ei, o adevărată bijuterie artistică, poate fi admirat la Muzeul Vaticanului. Sfânta Elena s-a bucurat dintotdeauna de o evlavie deosebită din partea creştinilor. Numele ei, care se traduce ca "făclie", "torţă", "strălucirea soarelui", este purtat de nenumărate credincioase. În cinstea ei s-au ridicat biserici, mănăstiri, aşezăminte teologice sau sociale. Ea a fost şi rămâne un simbol de puritate, dragoste părinteasca, nădejde şi credinţă autentică.

Ziua de 21 mai este un prilej de bucurie pentru sărbătoriții zilei: Elena, Ileana, Lenuţa, Constanţa, Constantina, Leana, Nuţi, Constantin, Costel, Costică, Costin, Costinel, Costi, Costeluş.