STUDIU Mutaţiile SARS-CoV-2, motiv de îngrijorare. Virusul fără vaccin?

SARS-CoV-2, virusul responsabil de actuala pandemie, are încă foarte multe necunoscute. Oameni de ştiinţă şi clinicieni încearcă să-i desluşească comportamentul şi să găsească un vaccin cât mai repede posibil.

Un studiu citat pe 5 mai de postul de televiziune CNBC, realizat de oameni de ştiinţă de la Alamos National Laboratory, SUA, şi publicat de BioRxiv, susţine că virusul care a apărut în Wuhan, China, în decembrie trecut, ar fi suferit mutaţii, iar una dintre mutaţii ar fi mult mai agresivă.

Mutaţia agresivă este dominantă pe teritoriul SUA şi pare să fie mult mai contagioasă. Ea s-ar fi răspândit în Europa la începutul lunii februarie, înainte să migreze în alte zone ale globului, devenind forma dominantă a virusului pe întregul glob, la finalul lui martie. 

„Aceasta este o veste rea”

„Aceasta este o veste rea”, a declarat Bette Korber, biolog la Los Alamos şi unul dintre principalii autori ai studiului, citată de „Los Angeles Times”. Dacă numărul de infecţii cu noul coronavirus nu va scădea în timpul verii – la fel cum se întâmplă cu virusul gripal –, acesta ar putea suferi în continuare mutaţii ce ar putea limita eficienţa unui eventual vaccin care ar fi dezvoltat de oamenii de ştiinţă până atunci, avertizează specialiştii. Studiul nu a fost încă supus observaţiilor critice ale specialiştilor, dar cercetătorii sunt de părere că ştirile referitoare la această mutaţie sunt de natură să creeze o mare îngrijorare, având în vedere că peste 100 de vaccinuri sunt în curs de dezvoltare pentru a preveni COVID-19.

La începutul lunii martie, potrivit sursei mai sus citate, cercetători din China au făcut cunoscut că au depistat două tipuri diferite ale coronavirusului, care ar fi responsabile de infecţiile la nivel mondial, un tip mult mai agresiv decât cealalt. Tipul mai agresiv a predominat în primele etape ale focarului din Wuhan – oraşul chinez de unde se presupune că ar fi plecat pandemia. 

Nu au o dovadă clară

Dr. Adrian Marinescu, medic primar de boli infecţioase, la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Bucureşti, spune că a citit studiul şi că lucrurile stau aşa: „Ei vor să spună că nu e o mutaţie minoră, ci una majoră şi această mutaţie ar explica de ce este el mai agresiv decât la început. Întrebarea e: mutaţia e pentru anumite grupe populaţionale? Din anumite zone? Sau este pentru toată lumea, şi atunci trebuie să vină să probeze pe un număr mai mare de oameni”.

Se poate întâmpla, mai spune dr. Marinescu, ca SARS-CoV-2 să fie un virus pentru care să nu existe vaccin. „Cum se întâmplă la HIV. Informaţia lor e bună, dar e de urmărit în timp, în dinamică, cum se întâmplă. Rămâne la fel cu această variabilitate? Se mai schimbă?”, conchide medicul.