Studiu despre diaspora divizată. Ce-i diferențiază pe votanții lui George Simion de cei ai lui Nicușor Dan

Un studiu calitativ realizat de sociologul Barbu Mateescu împreună cu IRES, la solicitarea Fundației Konrad Adenauer, a deschis o fereastră rară către universul românilor plecați în Europa. Nouă discuții de tip focus-grup, desfășurate în Austria, Franța, Italia, Marea Britanie, Germania și Spania, au scos la iveală o realitate complexă, adesea ignorată în dezbaterea publică din țară: diaspora nu este doar o comunitate de votanți, ci o lume întreagă, cu propriile traume, speranțe și rupturi identitare.

Participanții la studiu au avut un element comun: în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2025 l-au susținut fie pe Nicușor Dan, fie pe George Simion. Dincolo de opțiunea electorală, poveștile lor au conturat două Românii paralele.

„Studiul surprinde perspectivele, preocupările și așteptările românilor care trăiesc în Austria, Franța, Italia, Marea Britanie, Germania și Spania. Dincolo de preferințele electorale, studiul oferă informații fundamentale despre motivele pentru care românii emigrează, despre modul în care percep țara lor de origine și despre așteptările lor față de conducerea politică. Rezultatele subliniază o discrepanță critică între preocupările diasporei – de la reformele în domeniul sănătății și educației până la oportunitățile economice și corupția statului – și reacțiile actualei coaliții guvernamentale din România și ridică întrebări importante cu privire la reprezentare și identitate națională într-o societate din ce în ce mai divizată”, se arată în prezentarea studiului.

Românii plecați din marile orașe văd țara într-o evoluție lentă, dar reală, vorbesc despre locuri de muncă mai bune, despre salarii care încep să se apropie de așteptările lor, despre un progres vizibil.

Cei proveniți din localități mici, mai ales din Vechiul Regat, descriu o Românie în declin, în care infrastructura, serviciile publice și oportunitățile se erodează de la an la an.

Această ruptură de percepție, care se remarcă  și în interiorul țării, se reflectă direct în modul în care diaspora votează și în felul în care își explică propriile alegeri.

Neîncredere, dezamăgire, distanță

Indiferent de preferințele lor politice, un sentiment domină discursul românilor din străinătate: antipatia față de clasa politică. Mulți o percep ca pe o categorie socială separată, privilegiată și inaccesibilă  oamenilor obișnuiți.

„În diaspora, indiferent de opțiunea de vot exprimată în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2025, antipatia față de politicieni este puternică. Percepția că ei reprezintă o clasă socială aparte, cu privilegii la care cetățenii obișnuiți nu au acces, arată potențialul populismului în viitor”, arată concluziile studiului.

Studiul arată că această percepțiecreează un teren fertil pentru discursuri populiste și pentru lideri care promit schimbări radicale.

Votanții lui Simion - reafirmare a susținerii pentru Călin Georgescu

Pentru o parte dintre cei care l-au votat pe George Simion, alegerea a fost mai degrabă o reafirmare a susținerii pentru Călin Georgescu. Studiul arată că mulți dintre acești votanți trăiesc într-o stare de suferință emoțională: dezamăgiți de direcția în care merge România, nefericiți de viața lor în străinătate și fără un orizont pozitiv. Pentru ei, speranța într-un lider perceput ca salvator funcționează ca un mecanism psihologic de echilibrare a pesimismului.

Votanții lui Nicușor Dan, mai ancorați în realitățile sociale și profesionale ale statelor gazdă

O altă diferență majoră constatată de studiu ține de modul în care românii se raportează la țările în care trăiesc.

Cei care l-au susținut pe Nicușor Dan par mai integrați, mai ancorați în realitățile sociale și profesionale ale statelor gazdă.

În schimb, unii dintre votanții lui George Simion se simt „condamnați” la viața în diaspora, trăind cu un dor intens de România și cu o identificare emoțională puternică față de comunitățile din care provin.

„Diaspora care a votat George Simion este definită de suferință: dezamăgire față de direcția în care merge țara, o evaluare critică a propriului statut și (deseori) nefericire față de traiul în străinătate. Pentru acești oameni nu există un orizont pozitiv, comunitatea locală din care provin (aproape întotdeauna una săracă) și națiunea părând a se îndrepta din rău spre mai rău. Acesta este contextul în care speranța în Călin Georgescu este în continuare la cote înalte, această speranță având rolul de a echilibra psihologic tristețea și pesimismul care sunt altfel dominante”, se arată în concluziile studiului.

Comunicarea statului român cu diaspora, percepută ca fiind profund deficitară.

Studiul subliniază și un alt aspect sensibil, legat de comunicarea statului român cu diaspora, în special în legătură cu anularea alegerilor din 2024, percepută ca fiind profund deficitară.

„Comunicarea statului român, mai ales cu privire la motivele anulării alegerilor din 2024, poate fi caracterizată fără ezitări drept deficitară. Conexiunea Georgescu<->Rusia este complet absentă din mentalul votanților lui George Simion. Chiar și cei care au votat în turul doi pe Nicușor Dan nu sunt familiari cu existența unei asemenea legături”, se mai arată în concluziile studiului

În concluzie, într-o societate românească din ce în ce fragmentată, diaspora rămâne o voce puternică, dar adesea ignorată.

Românii din diaspora își doresc reforme reale, transparente și profunde, vor un stat funcțional, servicii publice decente, o clasă politică responsabilă și o Românie în care să se poată întoarce cu demnitate. Dar, la fel de clar, ei se simt neascultați.