STUDIU Consumul excesiv de băuturi carbogazoase este sinucidere lentă
0Sucurile pot fi o adevărată bombă cu ceas. Anual, 180.000 de oameni mor din cauza unor patologii precum diabetul, bolile de inimă sau diverse tipuri de cancer, factorul determinant fiind consumul excesiv de sucuri carbogazoase şi dulci.
Sucurile acidulate şi cele dulci pot reprezenta un adevărat pericol pentru sănătate. Consumul excesiv de băuturi carbogazoase stă la baza a peste 180.000 de decese la nivel mondial. An de an, oameni din întreaga lume, în special din ţările cu venituri mici, între care şi România, se sting din cauza unor patologii cum sunt diabetul, bolile cardiovasculare şi cancerul, un factor major de risc fiind consumul de băuturi carbogazoase şi dulci, care conţin cantităţi impresionante de zahăr. Aşa arată prima cercetare globală detaliată asupra impactului acestor băuturi, publicată în revista americană „Circulation”.
Românii consumă cantităţi mari de zahăr
Concret, cercetătorii au stabilit că din cele 184.000 de decese legate de consumul acestor băuturi, 133.000 s-au
produs ca rezultat al diabetului, 45.000 ca rezultat al bolilor cardiovasculare şi 6.400 sunt atribuite diverselor tipuri de cancer. Nici România nu se abate de la curentul mondial, atrag atenţia medicii. Ba mai mult, românii ingerează cantităţi impresionante de zahăr, în timp ce piaţa băuturilor non-alcoolice, de tip sucuri, este într-o continuă creştere. Ca o consecinţă, pacienţii care suferă de boli metabolice sunt tot mai frecvent diagnosticaţi de practicieni şi ajung să primească tratament pentru diabet, boli de inimă sau cancer.
„Este o sinucidere lentă. Consumul de băuturi carbogazoase a crescut îngrijorător. Are trei inconveniente: zahărul, cofeina şi aciditatea. Toate au efecte nocive. La acestea se adaugă şi chimicalele, şi conservanţii. În niciun caz o băutură dulce nu poate fi superioară unei băuturi naturale, preparată în casă”, a declarat, pentru „Adevărul”, profesorul Gheorghe Andrei Dan, şeful secţiei de Cardiologie de la Spitalul Colentina din Capitală.
Factor de risc în apariţia bolilor metabolice
Cea mai mare problemă este, însă, zahărul, subliniază medicul cardiolog. „E principala nenorocire. Zahărul concentrat intervine într-un organism care nu a fost pregătit genetic să facă faţă acestor tipuri de alimente. La noi, consumul de zahăr, nu doar prin sucuri, este mai mare decât în restul Europei, dar aici intervine şi lipsa de educaţie”, a completat profesorul Dan.
Şi medicul de familie Rodica Tănăsescu spune că un consum excesiv de sucuri, fie ele „naturale” sau carbogazoase, poate favoriza apariţia anumitor patologii.
„Sigur că dacă bei câte doi litri de suc pe zi nu este în regulă. Sunt dăunătoare ca stil de viaţă, creşte incidenţa bolilor metabolice pe care le diagnosticăm mai frecvent. Dar nu putem pune totul pe seama acestui consum, atâta vreme cât nu se face abuz şi se consumă moderat, nu este foarte periculos”, a explicat şefa Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF).
Reducerea consumului, prioritate la nivel global
Dacă numărul deceselor cauzate de băuturile carbogazoase şi dulci în Europa este mai redus decât cel din Statele Unite ale Americii, Japonia înregistrează cea mai mică rată a deceselor. Moderaţia este cuvântul-cheie, spun experţii care au realizat studiul.
„Multe ţări au un număr mare de decese care rezultă dintr-un singur factor alimentar cunoscut, şi anume sucurile şi alte băuturi din fructe sau dulci cum ar fi «ice tea», reducerea drastică a consumului sau eliminarea lor trebuind să fie o prioritate la nivel global”, a subliniat doctorul Dariush Mozaffa¬rian, decan al Facultăţii de Ştiinţe ale Nutriţiei de la Universitatea Tufts din Boston şi principalul autor al studiului.
Estimările de consum s-au făcut pornind de la 62 de anchete alimentare efectuate asupra unui număr de 61.1971 de persoane, între anii 1980 şi 2010, în 51 de ţări. Cercetătorii au estimat, de asemenea, cantităţile de zahăr disponibile la nivel naţional din 187 de ţări şi au făcut o corelare cu frecvenţa cazurilor de diabet zaharat, de boli cardiovasculare şi de cancer în diferite regiuni geografice şi la diferite populaţii.
Motive pentru renunţarea la băuturile carbogazoase
Potrivit cercetătorilor, o cantitate de 350 de mililitri de suc conţine aproximativ 150 de calorii şi 9 linguriţe de zahăr, iar studiile arată că îndulcitorii artificiali folosiţi în sucuri vor crea senzaţia de poftă de dulce. Sucurile conţin, printre altele, acid fosforic, asta pentru ca gustul lor să fie mai bun.
Medicii subliniază că ingredientul are însă şi efecte nocive. Mai exact, cei care beau câte 2-3 pahare de suc dulce zilnic au şanse foarte mari să dezvolte carii sau alte afecţiuni dentare. Tot specialiştii arată că şi incidenţa diabetului este mai crescută în rândul consumatorilor de sucuri acidulate. Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a dat publicităţii un studiu care arată şi conţinutul de coloranţi, conservanţi şi E-uri din aceste băuturi. Studiul arată că unele sucuri conţin chiar şi 11 E-uri.
Cruciadă împotriva sucurilor acidulate în şcoli
Băuturile carbogazoase ar putea fi interzise în incinta şcolilor sau pe o rază de 200 de metri de aceste unităţi de învăţământ. Proiect de lege, iniţiat de deputatul PSD Ninel Peia, se află la Comisia Juridică din Camera Deputaţilor după ce a fost respins de Senat şi urmează să fie discutat în plen în această toamnă.
În expunerea de motive, iniţiatorul Ninel Peia, deputat PSD Ilfov, arată, printre altele, că băuturile carbogazoase bogate în cofeină sunt asociate cu apariţia ADHD-ului la copii, că produc dezechilibre şi tulburări ale somnului şi că favorizează apariţia obezităţii. „Consumul zilnic a 330 de mililitri de băuturi carbogazoase se traduce prin creşterea în greutate cu 500 de grame într-o singură lună”, subliniază Peia.
Proiectul prevede ca producătorii acestor băuturi să aibă obligaţia să scrie pe etichetă ce efecte au sucurile carbogazoase asupra sănătăţii celor care le consumă.
„Vor să interzică vânzarea băuturilor carbogazoase copiilor sub 16 ani, ceea ce încalcă regulile bunului-simţ. Nu aşa rezolvăm această problemă. Dacă le interzici copiilor să cumpere băuturi carbogazoase, nu faci altceva decât să obţii efectul contrar. Din punctul meu de vedere, soluţiile sunt educaţia în şcoli şi taxe mai mari aplicate producătorilor”, este de părere medicul Corina Zugravu.
Aceasta reaminteşte că România este una dintre puţinele ţări care au adoptat o hotărâre de Guvern prin care sunt prevăzute clar alimentele care nu pot pătrunde în şcoli: chipsuri, fast-food, produse foarte sărate. „Un pahar de suc acidulat poate favoriza, în timp, creşterea în greutate, or, la noi, copiii au probleme cu greutatea, dar nu e firesc să pui sucurile pe acelaşi plan cu ţigările sau alcoolul”, a continuat medicul.