Spor natural negativ în februarie: numărul născuţilor vii, mai mic cu peste 400 faţă de cel din februarie 2015

Sporul natural a fost negativ în luna februarie, în comparaţie cu aceeaşi lună din 2015, arată cele mai recente cifre ale Institutului Naţional de Statistică (INS).

Aşadar, cifrele arată că în februarie a fost înregistrată naştere a 13.619 copii şi 21.927 de decese.

„Numărul născuţilor-vii a fost mai mic cu 459 în luna februarie 2016 faţă de aceeaşi lună din 2015, iar numărul persoanelor care au decedat a fost cu 1753 mai mic faţă de luna februarie 2015. Sporul natural a fost negativ în luna februarie 2016 (8.308 persoane), similar cu cel din luna februarie 2015 (9.602 persoane). Numărul copiilor cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 6 mai mic în luna februarie 2016, decât cel înregistrat în luna februarie 2015”, se arată într-un comunicat de presă al INS.

Problema demografică a României s-a acutizat, specialiştii conturând un viitor pesimist: o populaţie îmbătrânită, cu probleme de sănătate dificil de rezolvat, un sistem de pensii falimentar, tot mai puţine familii dispuse să dea naştere la mai mult de un copil. Ţara noastră se înscrie din acest punct de vedere în tendinţele europene, susţin specialiştii, care atrag însă atenţia că alte state au luat măsuri de siguranţă pentru a estompa efectele declinului demografic prin adoptarea unor măsuri fiscale prin care să sprijine natalitatea responsabilă.

Daniel David: „Românii sunt într-o plină fază de emancipare“

Cifrele nu i-au luat prin surprindere pe specialiştii care au studiat acest fenomen în ultimii ani şi care au anunţat, din vreme, că lipsa unor facilităţi fiscale şi climatul economic dificil vor duce, în timp, la acutizarea problemelor demografice. În 1989, numărul mediu de copii născuţi de o femeie era de 2,2, în timp ce în 2015 acest indicator a scăzut la 1,8. Aşadar, româncele fac din ce în ce mai puţini copii şi la vârste tot mai avansate. Mai exact, în 2015 vârsta medie la care femeile au născut primul copil a fost 27 de ani şi nu la 22, aşa cum se întâmpla înainte de Revoluţie.

„Datele nu sunt o surpriză pentru noi, ele corespund întregului spaţiu vestic, în care România se încadrează acum. Oamenii, din cauza faptului că se căsătoresc mai târziu, amână momentul în care devin părinţi şi fac unul, doi copii cel mult. Românii sunt într-o plină fază de emancipare, iar consecinţele, bune sau rele, le vom afla în timp”, a declarat psihologul Daniel David, profesor în cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj.

„Noi ne aflăm abia la începutul acestui declin demografic. Avem nevoie de o economie mai eficientă, de salarii mai mari, impozitele ar putea fi mai mari. Nu trebuie să vină fenomenul peste noi, îl putem evita, prin măsuri concrete. Pe de altă parte, parcă e un blestem al românilor să parcurgem paşii pe care i-au făcut deja alţii şi care la ei n-au funcţionat”, a mai spus psihologul.

De ce fac tinerii cel mult doi copii

„Este nevoie de o strategie de reducere a natalităţii în zonele sărăciei extreme şi ar trebui militat pentru stimularea natalităţii în zona clasei de mijloc. Însă, dacă nu îi ajuţi pe acei tineri, e firesc că amână momentul în care vor să devină părinţi. Iar în cazul femeilor, încă este bine că ne păstrăm sub 30 de ani ca vârstă medie de naştere a primului copil. După 30 de ani, statistic vorbind, creşte riscul apariţiei unor malformaţii. Ca un paradox, România continuă să rămână ţara cu cele mai multe mame minore”, a mai spus Ana Măiţă.

La rândul său, profesorul Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române, arată că este nevoie de ample cercetări pentru a stabili, în rândul populaţiei tinere, care este motivaţia acesteia de a face un singur copil. „Să îi întrebăm de ce nu numai atât. Care este motivaţia lor? Ce ar putea schimba decizia voastră? Ce măsuri? Unul poate vrea grădiniţă. Altul vrea creşă. Altul vrea impozit mai redus. Altul vrea locuinţă”, a explicat specialistul.