Sondaj: 3 din 10 români cred că invazia rusă poate fi justificată

Şase din zece români urmăresc încă evoluţia evenimentelor din Ucraina, la şase luni după începerea războiului din ţara vecină, potrivit unui sondaj al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), dat publicităţii miercuri, notează Agerpres. 

Potrivit cercetării, procentul este în scădere faţă de perioada de început a războiului - cu aproape 20% faţă de luna martie şi cu 12% faţă de luna februarie.

Mai mult de un sfert (28%) dintre românii care urmăresc evenimentele din Ucraina se informează de mai multe ori pe zi, cel mult o dată pe zi - 33%, de 2-3 ori pe săptămână - 24%, o dată pe săptămână - 12%.

Principala sursă de informare rămâne televiziunea, posturile româneşti, inclusiv variantele lor online, fiind menţionate de peste 80% dintre cei care doresc să fie la curent cu evenimentele din Ucraina, în timp ce 10% menţionează posturile de televiziune străine.

Reţelele sociale online sunt principalul mijloc de informare pe acest subiect pentru 27% dintre respondenţi.

Conform sondajului, dincolo de mijloacele de informare în masă, românii au internalizat subiectul războiului din Ucraina, acesta devenind parte a vieţii cotidiene, fapt demonstrat de faptul că unul din cinci români (21%) se informează despre războiul din Ucraina din discuţiile cu prietenii, iar 18% din cele cu familia.

Unul din patru români spune că nu urmăreşte desfăşurarea războiului din Ucraina.

Teama este emoţia cel mai puternic asociată de români cu războiul din Ucraina, aproape unul din trei români (30%) declarând că acesta este sentimentul pe care îl resimte cel mai puternic cu privire la conflictul armat din ţara vecină.

Îngrijorarea şi neliniştea (13%), dar şi tristeţea (8%), compasiunea, mila ori solidaritatea (14%) sunt, de asemenea, puternic resimţite.

Potrivit studiului, consecinţele concrete ale războiului din Ucraina, fie că este vorba despre consecinţele economice, politice, precum şi de decesele cauzate, sunt plasate pe primele locuri pe scala îngrijorărilor asociate, în timp ce lipsa de siguranţă a lumii, durata lungă a conflictului ori izbucnirea unui război nuclear reprezintă factori secundari care induc sentimentul de teamă.

Faţă de perioada de început a războiului, teama ca acest conflict să se extindă şi în ţara noastră scade uşor.

Astfel, dacă în luna februarie, 70% dintre participanţii la sondajul IRES spuneau că le este teamă că România este în pericol să fie invadată, în august, 61% mai împărtăşesc această temere. Dintre aceştia, aproape un sfert (23%) cred că acest lucru se va şi întâmpla, relevă studiul.

Aproape jumătate dintre participanţii la sondaj (47%) cred că este foarte şi destul de probabil ca războiul din Ucraina să declanşeze un conflict regional, 41% cred în posibilitatea transformării sale într-un conflict mondial cu arme convenţionale, iar unul din trei respondenţi (33%) este de părere că ar putea declanşa un război nuclear.

Încrederea românilor în capacitatea NATO de a face faţă unui atac al Rusiei împotriva ţărilor membre din regiunea noastră se menţine ridicată, trei sferturi (75%) dintre respondenţi manifestându-şi încrederea în organizaţia nord-atlantică. Unul din cinci români crede însă contrariul.

După 6 luni de la debut, aproape jumătate dintre români (47%) cred că războiul din Ucraina va dura şi anul viitor, în timp ce 17% sunt de părere că va dura cel puţin 5 ani. Mai optimişti sunt peste un sfert dintre respondenţi (29%), care cred totuşi că războiul se va termina până la finalul acestui an.

În timp ce 65% dintre români cred că invazia Rusiei nu poate fi justificată, 31% cred contrariul.

În ceea ce priveşte argumentul "luptei cu nazismul" invocat de Rusia pentru a-şi justifica invazia din 24 februarie, şapte din zece români spun că acesta este total nejustificat, în timp ce unul din zece români crede că argumentul este justificat, iar 14% spun că este într-o oarecare măsură justificat.

Sondajul, care face parte din programul de cercetări interne al IRES şi este autofinanţat, a fost realizat în perioada 17 - 23 august, pe un eşantion de 1.155 de persoane de 18 ani şi peste, fiind reprezentativ pentru populaţia adultă, neinstituţionalizată din România şi având o eroare maximă tolerată de ą 2,9%.