Semnal de alarmă privind țigările electronice. Pneumolog: Este un risc necunoscut

Mai mult de o treime dintre românii cu vârste peste 15 ani consumă în mod frecvent o formă de tutun: țigări convenționale, dispozitive electronice sau produse cu tutun încălzit.

Proporția bărbaților care fumează este dublă, comparativ cu femeile – 40,4%, față de 21,7%.

Joi, 17 noiembrie, la a 20-a aniversare a Zilei Naționale Fără Tutun, prof.dr. Florin Mihălțan, președinte ENSP – European Network for Smoking and Tobacco Prevention – a atras atenția asupra acestei dependențe, considerată boală, și nu viciu: „În România, la ora actuală, există nu doar un asediu din partea industriei tutunului legat de țigara convențională, dar și o ofertă nouă de produse alternative “așa-zis sigure” care reprezintă o nouă provocare pentru sistemul sanitar. Având în vedere sloganul lansat de OMS de Ziua Internațională Antifumat, considerăm că este important să reiterăm și la nivel național impactul asupra sănătății populației României a consecințelor induse atât de țigările convenționale, cât și al produselor noi: țigara electronică și tutun încălzit. Tinerii noștri trebuie să știe că atunci când aleg țigara electronica, și se gândesc că astfel nu fumează, nu aleg un risc scăzut, ci unul necunoscut”.

La rândul ei, asist.dr. Luiza Ana Iorga, coordonatorul Centrului STOP Fumat din cadrul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, a semnalat pericolul consumului de țigări neconvenționale: „Ele conțin o cantitate mai ridicată de nicotină, comparativ cu țigările clasice, și au un potențial adictiv ridicat, studiile demonstrând că adolescenții care încep să utilizeze țigări electronice în mod regulat sunt de 4 ori mai predispuși să fumeze țigări convenționale după 18 luni. Trebuie să menționez că efectele consumului de țigări neconvenționale nu au fost studiate timp îndelungat pentru a se cunoaște cu certitudine efectele lor pe termen lung”.

Pandemia a redus dramatic accesul la tratament 

Ministerul Sănătății derulează un subprogram de prevenire și combatere a consumului de tutun care se desfășoară în 6 unități sanitare: Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” București, Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu” București, Spitalul „Victor Babeș” Timișoara, Spitalul Județean Târgu-Mureș, Spitalul Județean Focșani și Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iași.

În perioada pandemiei s-a remarcat o creștere exponențială a numărului total de persoane care au accesat informații în mediul virtual, în vederea renunțării la fumat: octombrie 2022 – 69.841 persoane, 2021 – 87.389 persoane, 2020 – 81.826 persoane, 2019 – 37.510 persoane.

„Cu toate acestea, numărul total de persoane care au beneficiat de tratament medicamentos la nivel național, în vederea renunțării la fumat, a scăzut semnificativ, comparativ cu anii precedenți: 2019 – 938 persoane, 2020 – 648 persoane, 2021 – 355 persoane, 2022, semestrul I – 134 persoane. Situația este generată de perioada pandemică COVID-19 și sistarea distribuției terapiei cu Vareniclină, singura opțiune terapeutică a acestui moment fiind produșii de substituție nicotinică, care se pot utiliza și fără recomandarea medicului”, atrag atenția medicii pneumologi de la Institutul „Marius Nasta“.