Video Secretul caselor bunicilor, mai rezistente la cutremure decât unele construcţii de astăzi VIDEO

Vechile case de la țară, în care au trăit bunicii și strănbunicii noștri, au fost constriuite să reziste. Cele mai multe au prins cutremurul din 1977, iar unele chiar și seismul din 1940 și tot în picioare stau, pentru că au un „secret” al lor.

O lume întreagă a rămas uluită când a văzut puse la pîmânt, în urma recentelor cutremure din Turcia și Siria, clădiri noi, date în folosință chiar de mai puțin de doi ani. Desigur,  seismul a fost unul puternic, însă acolo a fost vorba și despre lucrări făcute defectuos.

Întrebarările pe care și le pun acum românii sunt dacă locuințele lor vor rezista la un astfel de cutremur și care sunt cele mai vulnerabile și cele mai rezistente construcții din proximitatea lor.

Se fac evaluări, calcule, dar un lucru e cert. Vechile case românești, în care au trăit bunicii noștri, au fost constriuite să reziste. Cele mai multe, au prins cutremurul din 1977 și tot în picioare stau. Altele au supraviețuit și cutremurului din 1940.

 Secretul acestor case, mai rezistente la cutremure decât unele construcţii de astăzi, este dezvăluit, pentru Agerpres, de directorul Muzeului în aer liber din Sibiu, Lucian Robu.

„Această construcție intră într-o tensiune, într-un echiclibru”

Lemnul bine ales, de stejar, meşteri care ştiu să îl cioplească şi să îl îmbine, aşa-numitele cheutori, pereţi care să nu cadă la orice cutremur, izolaţi natural, - acestea sunt secretele duplexului de gospodării care alcătuiesc complexul arhitectural din Stolojani - Cărbuneşti, judeţul Gorj, care a fost demontat şi refăcut în Muzeul în aer liber din Sibiu, cel mai mare de acest fel din Europa.

 „Ceea ce este extraordinar la aceaste construcții este tormai corelația lor exteordinară cu natura. Aceste ieșituri, aceste bârne care ies oarecum - le numim noi cheotori sau juxtapuneri - sunt îmbinate una în alta în ceea ce meșterii numeau crestături. Asta îi permite casei ca la anumite cutremure sau alunecări de teren să reziste. Practic, permit elementelor structurale să se balanseze ușor, să se miște. Nu stau într-o structură rigidă. Lemnul bine ales e rezistent, își crează propria lui durabilitate, modul în care grinzile susțin tavanul, modul în care greutatea acoperișului se lasă pe stâlpi fac ca această construcție să intre într-o tensiune, într-un echiclibru”, explică directorul Muzeului în aer liber din Sibiu, Lucian Robu.

În Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA, întâlnim case care au rezistat fără nicio problemă la cutremurele din ultimii 200 de ani.