Se redeschid secțiile COVID în spitale

Tot mai multe spitale din țară redeschid secțiile pentru pacienții infectați cu SARS-CoV-2, pe fondul creșterii numărului de îmbolnăviri din ultima perioadă. În același timp, sunt înregistrate tot mai multe cazuri de long-COVID, iar cercetătorii caută să dezvolte un test care să diagnosticheze această boală.

Spitalele din Brașov și Bârlad sunt doar două exemple de instituții sanitare care au redeschis în septembrie pavilioanele de boli infecțioase pentru pacienții infectați cu SARS-CoV-2.

La București, la cel mai mare spital de infecțioase din țară – Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof.dr. Matei Balș“, secțiile de pacienți cu COVID-19 nu s-au închis niciodată de la debutul pandemiei. Potrivit dr. Adrian Marinescu, directorul medical al instituției sanitare, în acest moment, sunt internați circa 150 de pacienți cu COVID-19: „Acum izolăm la nivel de salon, și ca urmare internăm în toate secțiile spitalului“, a explicat directorul medical.

Săptămâna trecută, în România, s-au înregistrat peste 15.000 de cazuri noi de COVID-19, iar specialiștii apreciază că numărul se va dubla în săptămânile care urmează. Deși pacienții internați în acest moment nu reprezintă cazuri grave de îmbolnăvire, aceștia au nevoie de monitorizare, fiind din categoria persoanelor vulnerabile.

Vaccin actualizat, disponibil din toamnă

La începutul lunii septembrie, Comisia Europeană a autorizat vaccinul Pfizer actualizat pentru varianta XBB 1.5 - Omicron, care va fi disponibil în această toamnă pentru toate țările membre interesate. Se așteaptă va noul vaccin actualizat să crească protecția imunitară în fața noilor variante dominante și a celor emergente actuale. „Acest vaccin marchează o nouă piatră de hotar în lupta împotriva infecției. Este a treia adaptare a vaccinului care răspunde la noile variante de COVID-19“, potrivit Comisiei Europene.

Serul este autorizat pentru adulți, copii și sugari peste 6 luni. Potrivit sursei mai sus citate, la recomandările Agenției Europene a Medicamentului (EMA) și ale Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), „adulții și copiii cu vârsta peste 5 ani care au nevoie de vaccin ar trebui să primească o singură doză, indiferent de istoricul lor de vaccinare împotriva COVID-19“. Autorizația este urmarea unei evaluări stricte de către EMA în cadrul mecanismului de evaluare accelerată: „Comisia a autorizat acest vaccin adaptat conform unei proceduri accelerate pentru a permite statelor membre să se pregătească la timp pentru campaniile de vaccinare de toamnă-iarnă“, informează sursa mai sus citată.

Sindrom real sau închipuit?

Vaccinul actualizat reprezintă o speranță pentru persoanele din categoriile vulnerabile de a evita infecția și reinfecția, precum și riscul de apariție a semnelor de COVID de lungă durată.

Un studiu din 2021 al Universității Oxford arăta că 37% dintre pacienții care s-au infectat cu SARS-CoV-2 au avut cel puțin un simptom de long-COVID la 3-6 luni de la infectare. Cele mai frecvente semne au fost dificultățile respiratorii, oboseala, durerile abdominale, depresia și anxietatea, dar și așa-numita „ceață pe creier“. Specialiștii apreciază însă că numărul persoanelor care au rămas cu sindromul de long-COVID poate fi doar estimat.

Două cercetări publicate săptămâna trecută în revista „Nature“ arată că oamenii de știință sunt tot mai aproape de a găsi un test care să identifice long-COVID. Potrivit sursei mai sus citate, s-au găsit diferențe care se pot dovedi esențiale în sângele și organele persoanelor diagnosticate cu această afecțiune cronică, comparativ cu celelalte.

Deocamdată, cercetătorii au mai multe întrebări decât răspunsuri cu privire la această afecțiune. În prezent, sindromul de COVID de lungă durată se bazează pe un diagnostic prin excludere, ceea ce înseamnă că este diagnosticat după ce au fost excluse alte explicaţii plauzibile pentru boala unei persoane. Încă nu există un test simplu pentru a identifica o persoană cu această boală.

Cele două studii sugerează că ar putea fi identificați potențiali biomarkeri care ar putea permite cercetătorilor să măsoare în mod obiectiv cine are long-COVID și cine nu și dacă acesta se poate ameliora cu un tratament experimental.

„Ar putea fi o validare pentru comunitate că nu este vorba doar de o grămadă de oameni care se plâng de ceva inexistent. Există diferenţe biologice între persoanele care au oboseală persistentă, probleme cognitive şi sindromul de tahicardie posturală (PoTS), şi cred că acest lucru este important“, a explicat, pentru CNN, dr. Daniel Griffin, expert în boli infecţioase la Universitatea Columbia, SUA, care tratează pacienţi cu COVID prelungit, dar care nu a fost implicat în noile studii.