Salvaţi Copiii: România, locul I în UE la mame minore. Peste 8.500 de fete au deveni mame înainte de majorat

O cercetare realizată de Salvaţi Copiii România arată că 23% din mamele minore din UE provin din România şi sub 2% beneficiază de asistenţă socială.

"Aproape un sfert (23%) din mamele sub 18 ani din Uniunea Europeană trăiesc în România, ţară care ocupă primul loc la acest capitol, în rândul statelor membre: datele Eurostat arată că numai în 2018, 8.621 de fete au devenit mame înainte de vârsta majoratului (10-17 ani), iar 725 dintre ele s-au aflat în această situaţie înainte de a împlini 15 ani. Situaţia este cu atât mai critică, cu cât mai puţin de două procente dintre acestea spun că au interacţionat cu serviciile publice de asistenţă socială, potrivit unei anchete sociologice realizate de Salvaţi Copiii România", se arată într-un comunicat.  

Analiza privind condiţiile de viaţă, locuire şi stare de sănătate a gravidelor, copiilor şi mamelor cu copii sub 5 ani din mediul rural, realizată sub forma unei anchete sociologice şi lansată marţi, 6 iulie, relevă că, 83% din mamele minore nu mai frecventau şcoala la momentul completării chestionarului, iar dintre acestea, 64% abandonaseră şcoala înainte de sarcină.

Comparativ cu cercetarea desfăşurată în 2018, creşte ponderea alocaţiei şi a venitului din munci ocazionale între principalele surse de venit ale gospodăriei. 

La nivelul întregului eşantion aproximativ 50% din repondenţi afirmă ca au primit informaţii cu privire la educaţia sexuală, procent uşor mai scăzut comparativ cu 2018. 

Sub 2 procente dintre mamele minore spun ca au interacţionat cu serviciile publice de asistenţă socială. 

Vârsta medie a tatălului, la naşterea copilului, în cazul mamelor minore este cu apoximativ 5 ani mai ridicată, de 20.6 ani, cu valori cuprinse între 14 şi 39 de ani. 

În valori procentuale, tatăl este el însuşi minor doar aproximativ 10% din cazuri. 

Aproximativ 20% din gravidele şi mamele minore afirmă că locuiesc în gospodăria de provenienţă a partenerului, însă sub două procente dintre acestea sunt căsătorite legal. 

Aproape 70% din spun că locuiesc într-o casă cu cel mult două camere.

Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) pentru anul 2019, aproape 10% (9,44%) din totalul naşterilor a provenit din rândul adolescentelor. 

În cifre absolute, este vorba despre 700 de naşteri la minore sub 15 ani şi de 16.831 de naşteri la adolescentele cu vârste între 15 şi 19 ani.

Prin comparaţie, state ca Danemarca, Slovenia şi Luxemburg înregistrează sub 50 de naşteri anual la mame sub 18 ani. 

Există şi trei ţări europene - Finlanda, Danemarca şi Olanda - în care nicio fată sub 15 ani nu a devenit mamă în anul 2018.

Dincolo de vulnerabilităţile sociale, problema mamelor minore are consecinţe pe termen lung atât asupra mamei, cât şi asupra copilului, de la cele medicale - prematuritatea şi problemele asociate - până la cele psiho-sociale, arată Salvaţi Copiii.

În România, rata mortalităţii infantile a fost de 6,2 la mia de născuţi vii în 2019 (date temporare INS), aproape dublă faţă de media Uniunii Europene (3,5 la mie).

Potrivit datelor provizorii INS pentru 2019, cele mai mari rate ale mortalităţii infantile (la mia de copii născuţi vii) s-au înregistrat în judeţele: Tulcea - 15,6 la mie, Mehedinţi - 11,7 la mie, Constanţa - 9,5 la mie, Vrancea - 9,3 la mie, Mureş - 9 la mie.