România rămâne țara din UE cu cea mai mare pondere a proprietarilor de locuințe. Unde se trăiește cel mai mult în chirie
0România, Slovacia și Ungaria sunt țările în care se trăiește cel mai puțin în chirie. 68% dintre persoanele care locuiesc în gospodăriile din UE dețin în proprietate locuințele și doar 32% au calitatea de chiriași.
Cu o singură excepție, Germania, în țările din Uniunea Europeană cetățenii care locuiesc într-o gospodărie pe care o dețin în proprietate sunt majoritari. Cea mai mare pondere a proprietarilor de locuințe se înregistrează în România – 94%, urmată de Slovacia - 93%, Ungaria - 92% și Croația - 91%.
Germania este în schimb singura țară în care chiriașii au pondere mai mare decât proprietarii, persoanele care locuiesc cu chirie reprezentând 53% din populație. Cifre mari în privința ponderii chiriașilor mai înregistrează Austria - 46% și Danemarca – 39%, potrivit datelor Eurostat.
Distribuția în funcție de tipul de locuință este echilibrată la nivelul UE. În 2024, 51% din populația UE trăia într-o casă, 48% - într-un apartament, iar 1% în alte tipuri de cazare.
Casele sunt cel mai mult preferate în Irlanda, unde 90% din populație locuiește într-un astfel de imobil. În Țările de Jos și Belgia locuiesc în case 77% dintre cetățeni și de asemenea un procent ridicat se mai întâlnește în Croația – 76. În schimb, 65% dintre cetățenii din Spania, 64% în Letonia și 63% în Malta preferă să locuiască în apartament.
Proporția celor care locuiesc în apartament este mai mare în orașele mari – 73%, în timp ce datele încep să scadă pentru orașele mici și suburbii, pentru ca în zonele rurale cifrele să se inverseze (83% din populație locuiește în case).
Când vine vorba de mărimea locuinței, datele arată că, în medie, unui cetățean din UE îi revin 1,7 camere. Cele mai mari cifre sunt în dreptul Maltei - 2,2 camere/persoană, urmată de Belgia, Luxemburg și Țările de Jos - 2,1 camere.
Și dacă în România se regăsește cea mai mare pondere a proprietarilor, tot noi suntem și țara cu cele mai mici cifre privind dimensiunea locuinței. Unui român îi revin, în medie, 1,1 camere, la fel ca unui slovac. Situația este asemănătoare și în Polonia și Letonia - ambele cu 1,2 camere în medie/ persoană.
În privința numărului de persoane care împart locuința, medie UE era în 2024 de 2,3 persoane/gospodărie. Cel mai mare număr de persoane/gospodărie se înregistra în Slovacia - 3,1 persoane, urmat de Polonia – 2,9, Croația și Irlanda – 2,7, scăzând la sub 2 persoane în Germania, Danemarca, Suedia, Finlanda și Lituania.
În case supraaglomerate locuia, în 2024, 17% din populația UE, în scădere de la 19% în 2015.
Și aici suntem pe primul loc, 41% din populația din România locuind în gospodării supraaglomerate, date apropiate fiind înregistrate de asemenea de Letonia – 39% și Bulgaria – 34%. La polul opus, Cipru are cei mai puțini locuitori care trăiesc în gospodării supraaglomerate – 2%, urmat de Malta (4%) și Țările de Jos (5%).
Un indicator care s-a menținut la aceeași valoare în ultimii 15 ani este cel care măsoară subocuparea caselor. O treime din populația UE trăiește în case subocupate, fiind situația clasică a persoanelor în vârstă sau a cuplurilor care rămân în locuința lor după ce copiii au crescut și au plecat.
În 2024, cele mai mari ponderi ale locuințelor subocupate au fost înregistrate în Cipru - 70%, Irlanda - 67% și Malta -64%, iar cele mai mici în România - 7%, Letonia - 10% și Grecia - 13%.
Care dintre europeni reușesc cel mai greu să-și încălzească locuința
Tot datele Eurostat arată că în 2024, 9% din populația UE nu reușea să-și încălzească suficient locuința, un indicator cu impact asupra calității vieții.
În Bulgaria și Grecia s-au înregistrat cele mai ridicate cifre în privința imposibilității de a menține locuința la un nivel adecvat de căldură – 19%, urmate de Lituania și Spania – 18%. Cele mai mici ponderi au fost în schimb în Finlanda, Slovenia și Polonia, toate cu sub 3%.
În privința poluării generată de încălzirea și răcirea populației, media emisiilor de gaze cu efect de seră în UE a fost de 607 kg/cap de locuitor, în scădere de la 921 kg în 2010. Cele mai mari valori le-a înregistrat Luxemburg – 1.257, în vreme ce Suedia a înregistrat cel mai mic nivel al emisiilor – 29 kg/cap locuitor. Valori mari au înregistrat de asemenea Belgia – 1.104 și Irlanda – 1.007, iar poluare redusă din încălzirea/răcirea locuinței s-a înregistrat în Malta - 77) și Finlanda - 117.
Prețul locuințelor a crescut cu 53% în EU în ultimii 10 ani
Evoluția prețurilor locuințelor și a chiriilor din 2010 până în 2024, un indicator care analizează cât de accesibile sunt locuințele în orașe și în zonele rurale, arată că prețurile locuințelor au crescut cu 53% în UE.
„În UE, între 2010 și 2024, s-a înregistrat o tendință ascendentă între 2013 și 2022, cu creșteri anuale semnificative de 8% atât în 2021, cât și în 2022. În 2023, prețurile au înregistrat o ușoară scădere de 0,3%, urmată de o creștere de 3% în 2024. În total, s-a înregistrat o creștere de 53% între 2010 și 2024. Au existat creșteri în toate țările UE, cu excepția Italiei și Ciprului. Cele mai mari creșteri au fost observate în Ungaria (+231%), Estonia (+228%) și Lituania (+179%)”, arată Eurostat în raportul „Locuințele în Europa – ediția 2025”.
Și chiriile au crescut la nivelul UE între 2010 și 2024, cu 25%. Creșterea a fost înregistrată în toate țările UE, cu excepția Greciei, care a înregisterat o scădere de 16%. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Estonia (+208%), Lituania (+177%), Irlanda (+108%) și Ungaria (+107%).
România, care cu cea mai mare pondere a proprietarilor, este printre primele țări și în privința restanțelor pe care locutorii le înregistrează la creditele ipotecare, chirii sau facturi de utilități. Media UE este de 9% locuitori care locuiesc în gospodării cu restanțe la creditele ipotecare, chirie sau facturi la utilități, cea mai mare pondere a datornicilor fiind în Grecia – 43%, urmată de Bulgaria - 19% și România - 15%. Țările cu cei mai puțini datornici sunt Cehia - 3%, Olanda și Polonia - 4%.
„Chiar dacă prețurile locuințelor au crescut în perioada 2010-2024, ponderea persoanelor care locuiesc în gospodării cu restanțe la creditele ipotecare, chirie sau facturi la utilități a scăzut în UE de la 12% în 2010 la 9% în 2024. Ponderile au scăzut în 20 de țări ale UE și au crescut în 7. Cea mai mare scădere a fost observată în Croația (de la 30% în 2010 la 9% în 2024), în timp ce cea mai mare creștere a fost constatată în Grecia (de la 31% la 43%)”, se precizează în raportul Eurostat.
În 2024, țările care au acordat cele mai multe autorizații de construire au fost Polonia – 287.000 (din totalul de 1,5 milioane de al nivelul UE), urmată îndeaproape de Franța, cu 284.000. Cele mai puține autorizații de construire a acordat Luxemburg - 3.900. Cele mai multe autorizații s-au acordat în ultimii 10 ani în anul 2021, când s-a atins un vârf de aproape 2 milioane.
„Per total, între 2010 și 2024, s-a înregistrat o creștere de 5% a numărului de autorizații de construire pentru locuințe în UE. Printre țările UE, numărul a crescut în 18 țări ale UE și a scăzut în 9. Cea mai mare creștere a fost înregistrată în Bulgaria (+211%), urmată de Malta (+98%), Spania (+96%). Scăderi au fost observate în Italia (-50%), Finlanda (-49%) și Franța (-36%)”, mai arată Eurostat.