România, în risc de sărăcie: pensionarii, şomerii şi copiii, cei mai expuşi la excluziunea socială

Romania este ţara europeană cu cel mai mare risc de excluziune socială, alături de Bulgaria. Concluzia se desprinde din cele mai recente statistici Eurostat, conform cărora peste 35% din români sunt la risc din cauza sărăciei, cei mai afectaţi fiind pensionarii, şomerii dar şi copiii care se culcă flămânzi.

Cea mai săracă regiune din ţară fiind Nord-Vestul României. La pol opus se situează regiunea Bucureşti-Ilfov, unde problemele nu sunt atât de mari, lefurile sunt mai mari iar locurile de muncă nu lipsesc. În foarte multe gospodării, nivelul veniturilor este foarte scăzut în comparaţie cu cheltuielile care trebuie făcute pentru satisfacerea nevoilor de consum. 

Practic, afirmă specialiştii, românii din zonele expuse la excluziunea socială nu îşi permit alte cheltuieli de consum în afară de cele pentru alimente şi bunuri nealimentare de strictă necesitate. 

„O familie cu doi salariaţi şi doi copii, cu salariul minim pe economie, nu poate trăi. Statutul de angajat nu oferă o protecţie reală faţă de riscul de sărăcie. Noi avem o economie a cărui principal avantaj competitiv este costul scăzut al forţei de muncă. Chiar şi investiţiile străine care s-au făcut în ultimii ani în România au fost, de fapt, atrase de mâna de lucru ieftină”, a explicat, pentru „Adevărul”, sociologul Mircea Kivu.

Progresia socială bate pasul în loc în România

De altfel, un raport recent arată că România a fost întrecută de toate statele europene care au un produs intern brut pe cap de locuitor la progresia socială.

Mai exact, chiar dacă faţă de anul precedent, când ocupa locul 51 în clasament, România a ajuns pe locul 44, ţara noastră este depăşită de toate celelalte state, între care Croaţia, Letonia, Grecia, Belarus, Kazahstan, Turcia sau Iran, care înregistrează un PIB pe cap de locuitor similar. Inclusiv Bulgaria ocupă o poziţie mai bună (poziţia 40, n.red.) decât România în indicele dat recent publicităţii.

„Realitatea din România a acestor servicii e cunoscută de toată lumea. Sunt probleme majore în multe servicii din România, lucrurile se fac mai degrabă cosmetic, sigur că per ansamblu, în ultimii 30 de ani, a existat o evoluţie pozitivă, asta e indiscutabil. Calitatea tuturor serviciilor acum este alta faţă de acum 30 de ani. Sigur că este încă la distanţă uriaşă faţă de alte ţări din Europa, iar asta e o realitate. Încă există o polarizare în România în sensul în care avem nişte vârfuri care s-au conturat în anumite oraşe mari - Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi”, a declarat sociologul Alfred Bulai pentru „Adevărul”.

Policlinici ca în anii 70

România are în continuare spitale şi policlinici care arată exact ca în anii 1970, de care pacienţii fug. Şi doar de infrastructura unităţilor sanitare, ci şi PIB-ul alocat Sănătăţii de către statul român, insuficient, motiv pentru care serviciile medicale nu se ridică la nivelul celor din restul ţărilor europene.

„România este ţara în care nu ai acces la investigaţii pentru că nu sunt bani. Nu ai acces la medicamente, pentru că nu sunt bani. Nu ai acces nici măcar la medici, pentru că au plecat, tot din lipsa banilor. Toate acestea sunt consecinţe ale procentului mic din produsul intern brut (PIB) alocat sănătăţii. Aşa cum s-au dat bani pentru dotarea armatei ar trebui să se dea bani pentru serviciile de sănătate”, spune şi Cezar Irimia, preşedinte al Asociaţiei Pacienţilor Cronici din România (APCR).