Revolta mamelor: Campanie pentru susținerea gravidelor și a femeilor care au născut

După ce duminică au protestat în Piața Victoriei, înfuriate de cazurile grave din ultima vreme unde victime au fost gravide sau mame, femeile au depus, luni, la Guvern, o listă cu mai multe revendicări.

„M-am înfuriat, m-am revoltat și am făcut un protest. Furia mea a fost un cumul: Alexandra, gravida de la Urziceni care a născut pe asfalt, lângă zidul Maternității, mama care a murit la Arad târâtă de tramvai, după ce a reușit să-și urce copilul în mijlocul de transport. Și nimeni n-a ajutat-o. Mi se pare incredibil cum poți să mori prinsă între ușile tramvaiului în anul 2023, într-un oraș european, în fața fiicei tale cu dizabilități“, explică Ema Ena, 30 de ani, din București, mama unui copil de aproape 2 ani.

Cazurile enumerate de Ema sunt doar cele recente, fiind sesizate de-a lungul timpului şi alte cazuri de neglijenţă, unde victime au fost copii şi părinţi.

Ce conține lista de solicitări a mamelor 

Una dintre revendicările tinerelor mame este aceea de a introduce în toate spitalele chestionarul de feedback cu întrebări referitoare și la calitatea actului medical și introducerea rezultatelor acestui chestionar în procedura de acreditare a spitalelor. Acestea există şi acum, dar nu au impact: „Nu se uită absolut nimeni la el, nu-l valorifică nimeni. Este încă o formă fără fond“, apreciază președinta Asociației Mame pentru mame, Ana Măiţă.

Dacă ar fi să facă un top al revendicărilor din listă, Ema Ena ar pune pe primul loc dreptul gravidei aflate în travaliu de a avea un însoțitor. „Pentru că atunci când ești în travaliu ești extrem de vulnerabilă. Mai ales la prima sarcină. Ești speriată, nu știi ce se întâmplă pentru că nu-ți mai aparține corpul, toată lumea trage de tine. Și e nevoie acolo de cineva care să-i apere drepturile pacientei și să se asigure că, în situații de criză, viața ei contează cu adevărat“, explică Ema.

”Am pățit și eu ca Alexandra”

Tânăra adaugă că empatia față de cazul Alexandrei, femeia gravidă care a murit în spital fără a i se acorda atenţie de către medici, a fost cu atât mai mare cu cât și ea a trecut printr-o situație asemănătoare, în 2015: „Din fericire, eu am avut putere și am supraviețuit. Dar, la fel ca Alexandra, eu de la ora 16.00 până a doua zi dimineața la 7.00 nu am primit niciun tratament, dar m-au legat de pat pentru că aveam spasme și hemoragie internă. Aveam un chist ovarian și medicul nu m-a operat pentru că a spus că nu are chef. Și că mă operează dimineață. Era un medic de la spitalul din Oradea. Aveam dureri groaznice. Nici nu mai puteam localiza durerea. Era atât de mare încât radia. Mă dureau inclusiv umerii. Nu știu nici până în ziua de azi cum de nu am murit. Ulterior, am avut parte de alte traume în zona de obstetrică și ginecologie“.

Violența obstetrică, tot mai des întâlnită 

Ana Măiţa, una dintre susţinătoarele campaniei, vorbeşte despre o formă de violenţă care este ignorată în România, cea obstetricală.

„Practic, acest tip de violență cuprinde toate acele instanțe în care o femeie aflată în contextul maternității – fie că este gravidă, că naște, că a născut recent – este supusă unor abuzuri, fie prin acțiuni, fie prin limbaj abuziv, fie prin proceduri care i se fac fără a fi necesare din punct de vedere medical sau proceduri care nu i se fac pentru a-i spori siguranța și confortul în timpul acestor stări fiziologice prin care ea trece“, explică Ana Măiță, care militează pentru dispariţia acestui tip de violenţă din spitale.

Revendicările mamelor

• Transparență totală în legătură cu ancheta de la Botoșani.

• Un sistem funcțional al avertizorilor de integritate.

• Includerea în planul obligatoriu anual de Educație Medicală Continuă (EMC) pentru cadrele medicale a unei ponderi de 20% care poate fi obținută exclusiv prin participarea la cursuri despre relația și comunicarea cu pacienții, colaborarea în echipa medicală și îngrijirea centrată pe pacient.

• Introducerea unei linii telefonice verzi 24/7 pentru sesizarea abuzurilor asupra femeilor în maternități.

• Introducerea la nivel național a chestionarului de feedback după interacțiunea cu un spital, cu întrebări referitoare și la calitatea actului medical și introducerea rezultatelor acestui chestionar în procedura de acreditare a spitalelor.

• Garantarea dreptului legal la însoțitor pentru gravide, gravide în travaliu, fără afectarea actului medical;

• Actualizarea protocoalelor de urgență pentru gravide sau femei care acuză dureri pelvine;

• Retragerea autorizărilor pentru spitalele care nu au suficient personal pentru a oferi servicii medicale de calitate și reducerea numărului de gărzi/medic;

• Pedepsirea exemplară a discriminării instituționale în spitale pe baza de criterii cum ar fi sărăcia, etnia, religia etc.;

• Introducerea moașei în normativul de personal și deschiderea de posturi pentru moașe cu studii universitare.

• Asigurarea dreptului femeilor la îngrijirea bazată pe moașă, în sistem public prin decontarea serviciilor medicale furnizate de moașe în comunități, în cabinete și în spitale, respectând autonomia profesiei și întregul scop al practicii.

• Inițierea unei campanii publice de conștientizare și combatere a violenței obstetricale din cabinetele, spitalele și maternitățile României.