RAPORT S-a schimbat obiceiul: românii preferă spitalizarea de zi

Din cei 4,5 milioane de români internaţi la nivelul anului 2014 în unităţile sanitare publice şi private, aproape 3 milioane au fost internaţi în regim de spitalizare de zi, o noutate pentru sistemul de sănătate românesc, arată statistici recente ale Institutului Naţional de Statistică (INS)

Aproape 4,5 milioane de români s-au internat anul trecut în unităţile sanitare de la noi din ţară. Spre deosebire de anii precedenţi, pacienţii care au ajuns în spital nu au fost internaţi în regim de spitalizare continuă ci în regim de spitalizare de zi. Această nouă tendinţă apare abia la cinci ani după ce România şi-a luat angajamentul în faţa Fondului Monetar Internaţional să scadă numărul de internări în spital cu un procent de 10%. Un alt angajament, pe care ţara noastră nu a reuşit nici acum să îl respecte, a fost acela de a reduce numărul de paturi din unităţile sanitare publice, finanţate de la bugetul de stat.

Dimpotrivă, comparativ cu anul 2013, în anul 2014 sectorul public de sănătate a înregistrat modificări importante, arată raportul „Activitatea unităţilor sanitare în anul 2014”, realizat de Institutul Naţional de Statistică.

Potrivit documentului, la nivelul anului 2014 au existat 28 de spitale în plus faţă de 2013. Creşteri s-au înregistrat şi la nivelul ambulatoriilor de specialitate din spitale dar şi în ceea ce priveşte numărul de cabinete medicale şcolare înfiuinţate pe teritoriul României, care sunt, în prezent, cu 364 mai multe decât erau în urmă cu doi ani. Pe de altă parte, a scăzut numărul de cabinete independente de medicină generală, asta din cauza faptului că şi medicii generalişti care profesau la noi în ţară au ales calea străinătăţii, pentru posturi mai bune şi salarii mai mari.

Inflaţie de farmacii în mediul urban

O altă dezvoltare a cunoscut-o, la nivelul anului 2014, sectorul privat de sănătate. În prezent, în toată România există 161 de spitale care nu ţin de sectorul sanitar public. Doar în 2014 au fost înfiinţate 27 de astfel de unităţi medicale private, în judeţele Cluj, Alba, Braşov, Bacău, Iaşi, Vaslui, Constanţa, Tulcea, Prahova, Dolj şi în municipiul Bucureşti.

Nici numărul farmaciilor nu a rămas acelaşi ca în 2013. În decurs de un an, graţie unor modificări legislative contestate de farmacişti, au fost deschise peste 320 de unităţi, cele mai multe dintre acestea fiind puncte de lucru ale unor farmacii de lanţ. În prezent, pe întreg teritoriul ţării noastre funcţionează aproape 9.000 de farmacii, cele mai multe sunt concentrate în mediul urban.

Însă pacienţii care trăiesc la sate nu sunt privaţi doar de medicamente. Ei reuşesc cu greu să aibă acces la asistenţă medicală de calitate, în caz de nevoie. Asta pentru că, potrivit raportului INS, doar 10% din totalul medicilor care au profesat în sistemul de sănătate şi-au desfăşurat activitatea în mediul rural. Dintre cei care au ales să îi consulte şi să îi trateze pe cei de la sate, cei mai mulţi sunt medici de familie. Tot la sate au lucrat 13% din totalul medicilor dentişti, 16% din totalul farmaciştilor şi 22% din personalul sanitar mediu şi auxiliar care a profesat la nivelul anului 2014.

Cei mai mulţi doctori sunt de sex feminin

Sistemul de sănătate a fost deservit de aproape 300.000 de cadre sanitare, din care peste 100.000 au pregătire superioară, subliniază raportul INS. Dintre acestea, aproape 55.000 sunt medici. Interesant, spun cercetătorii, e faptul că aproape 70% din doctorii români sunt femei şi tot femeile sunt cele care sunt majoritare în profesia de farmacist, unde rata lor de ocupare este de 89%, arată statisticile INS.

„Statul pregăteşte aceşti medici care pleacă, trebuie să ne recuperăm cumva investiţia, să putem beneficia de serviciile lor. Aproximativ 10% din cei pe care îi pregătim în universitate pleacă după ce termină studiile. Iar cei care pleacă sunt cei mai buni. Dacă nu vom acorda acestor meserii statutul pe care îl merită, vom avea doar de pierdut”, a explicat profesorul Doina Pleşca, decanul Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Capitală.

Cei care nu migrează, aleg uneori să profeseze în sistemul privat, tot pe lefuri mai mari. Potrivit raportului, 11.800 de medici şi-au desfăşurat activitatea în sistem privat, unde pacienţii sunt externaţi mai repede decât în sistemul public de sănătate.

Mai multe paturi pentru cazurile de zi

O noutate absolută, regăsită doar la nivelul anului 2014, e faptul că internările de zi sunt tot mai frecvente. Asta după ce oficialii din sănătate au încercat să introducă un alt circuit al pacientului român, care obişnuia să se interneze în spital în regim de spitalizare continuă. Cele mai multe paturi pentru cazuri de zi au fost alocate specialităţilor interne, chirurgie şi oncologie.

Concret, din cei aproape 4,5 milioane de români internaţi în 2014, trei milioane au beneficiat de spitalizare de zi, jumătate din ei fiind de sex feminin, subliniază raportul INS. Oficialii din sănătate sunt mulţumiţi de rezultate şi spun că scopul este acela de a ţine cât mai puţin pacientul în spital, pentru a reduce cheltuielile şi pentru a rezolva mai eficient problemele de sănătate cu care acesta se confruntă.