Rafila: Nu putem ca politică de sănătate publică să ne focalizăm să testăm pe toată lumea, pentru că o testăm degeaba

Reprezentantul României la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Alexandru Rafila, afirmă că o testare pentru coronavirus prin PCR a întregii populaţii nu are niciun rost, pentru că oamenii pot fi sănătoşi sau chiar în perioada de incubaţie la momentul testului, dar să se îmbolnăvească ulterior.

"Nu putem ca politică de sănătate publică să ne focalizăm să testăm pe toată lumea, pentru că o testăm degeaba (...) Nu are rost să testezi toată populaţia prin PCR, pentru că o să-mi dea o cifră de 0,0001 şi este inutil", consideră el.

Alexandru Rafila a explicat, la Digi 24, că trebuie testate toate persoanele simptomatice, care au infecţii respiratorii, şi alte câteva categorii, plus personalul medical.

"În plus, sunt anumiţi angajatori care doresc să-şi testeze personalul, foarte bine că o fac, nu e niciun fel de problemă. Dar nu putem ca politică de sănătate publică să ne focalizăm să testăm pe toată lumea, pentru că o testăm degeaba. Testăm pe toată lumea timp de o săptămână şi ulterior unii dintre ei o să se îmbolnăvească, poate sunt în perioada de incubaţie, când încă testele sunt negative, poate vin în contact cu o persoană bolnavă şi se îmbolnăvesc ulterior. Deci această testare a persoanelor sănătoase nu are niciun fel de rost", a afirmat el.

Medicul a subliniat că diagnosticul pentru boală se face la simptomatici, "nu se testeată toată populaţia, pentru că rezultatele s-au dovedit, acolo unde s-a încercat, s-au dovedit fără niciun fel de rost", făcând referire la faptul că în Wuhan au fost testaţi 10 milioane de oameni şi s-au găsit mai puţin de 200 de bolnavi.

"Nu are rost să testezi toată populaţia prin PCR, pentru că o să-mi dea o cifră de 0,0001 şi este inutil", a arătat el.

În ceea ce priveşte testarea pentru anticorpi, el a spus că aceasta se va face la nivel naţional, iar în România s-au mai făcut studii de prevalenţă pentru rujeolă.

"Este importantă ca să vedem şi să terminăm discuţiile, să vedem ce procent din populaţie a trecut prin boală, unde a fost mai frecventă trecerea prin boală şi care au fost categoriile cele mai afectate. Mai mult, în urma acestei testări, putem să revedem şi cifrele legate de mortalitate. Pentru că dacă eu am o mortalitate în momentul de faţă de 6% raportat la numărul de cazuri pe care le-am depistat, sunt 22.000 de cazuri şi vreo 1.500 de decese, ulterior raportezi decesele la numărul de cazuri care rezultă în urma studiului de seroprevalenţă. Dacă să spunem că avem 2% din populaţie care a trecut prin boală, o să vedeţi că atunci raportăm mortalitatea la cele 400.000 de cazuri care înseamnă 2% din populaţie", a adăugat Rafila.

Rafila a mai spus că studiile de seroprevalenţă se fac de obicei când intensitatea infecţiei scade.

El a susţinut că numărul real de cazuri "probabil că este între 10 şi 20 de ori mai mare" decât cel depistat.

"Astea sunt cifrele de peste tot, nu numai din România, astea sunt cifrele care au fost detectate în multe din ţăruile în care s-au făcut deja studii de seroprevalenţă. Între 10 şi 20. Cred că mai puţin de 10 nu o să fie", a detaliat Alexandru Rafila.

El a afirmat că, în cazul în care nu s-ar găsi un vaccin împotriva coronavirusului, în decurs de câţiva ani populaţia s-ar imuniza trecând prin îmbolnăvire, iar infecţia cu noul coronavirus se va comporta oarecum similar cu infecţia gripală.

"Dar dacă o să găsim un vaccin, o să putem să nu mai experimentăm acest lucru şi să oprim transmiterea, să spunem, anul viitor. Îmi pare bine că s-a pus în funcţiune mecanismul european care permite achiziţionarea unei cantităţi de 400 de milioane de doze de vaccin de la un producător european (...) sunt cinci ţări care au aplicat, că asta era condiţia, pentru ca să se poată face o achiziţie comună, dar fără să ne exprimăm clar interesul de a participa la acest mecanism lucrurile nu se întâmplă de la sine. (...)", a punctat el.

Rafila a spus că este o "rezervare" de 400 de milioane de doze, iar lista ţărilor poate fi completată, fiecare ţară urmând să îşi plătească propria parte.

"Eu cred că România ar trebui să fie printre ele", a conchis el.