Prima femeie care a urcat pe Vârful Omu. Bucura Dumbravă a fondat prima asociație de turism din România
0Bucura Dumbravă, pe numele real Ștefania „Fanny” Szekulics, a fost o scriitoare, lideră feministă, alpinistă și exploratoare a Munților Carpați, prima femeie care a urcat pe Vârful Omu și a înființat prima asociație de turism din România.
Ștefania „Fanny” Szekulics s-a născut la 28 decembrie 1868, la Bratislava, în Imperiul Austro-Ungar, într-o familie de origine maghiară. Familia sa s-a mutat în România când ea avea cinci ani, iar ea a urmat o educație aleasă, învățând germana, franceza, engleza și româna.
Din copilărie, cea care avea să-și ia numele de Bucura Dumbravă a fost pasionată de natură și de munte. În 1891, a devenit prima femeie care a urcat pe vârful Omu, cel mai înalt vârf din Munții Carpați. În anii următori a continuat să exploreze munții României, fiind prima femeie care a urcat pe multe dintre cele mai dificile vârfuri.
În 1907, Bucura Dumbravă a fondat prima asociație de turism din România - Asociația Carpați. Asociația avea ca scop promovarea turismului în munții României și organizarea de excursii și tabere montane.
Bucura a suit pe Negoiu, la Bâlea în Munţii Făgăraşului, în Retezat, Parâng, Iezer, însă marea ei slăbiciune era masivul Bucegi cu Peştera Ialomiţei.
„Bucura Dumbravă este prima femeie care a urcat pe Vârful Omu, cel mai înalt din Masivul Bucegi. A suit pe Negoiu, la Bâlea în Munţii Făgăraşului, în Retezat, Parâng, Iezer, însă marea ei slăbiciune era Masivul Bucegi, cu Peştera Ialomiţei. Pe Valea Mălinului a urcat prin 1901 sub conducerea călăuzei Gheorghe al Sandei, pe Acul Mare al Morarului a suit în 1921 sub conducerea lui Theodor Rosetti-Solescu şi în tovărăşia fraţilor Vătămanu. Ca o preţuire a acestei activităţi, „Vârful Ocolit” de pe Omu poartă azi numele ei. A urcat și în Alpi, pe muntele Cervin în 1923 şi pe un gheţar din Mont Blanc înalt de 3200 m, împreună cu Frosy Nenițescu în 1925, dar cei mai iubiţi munţi ai ei au rămas Carpaţii”, potrivit Arhivelor Naționale ale României.
Talentată de mică
Bucura era fiica lui Julius Bernhard Sekulis, care a devenit unul dintre oamenii de încredere ai Regelui Carol și s-a stabilit la București, lucrând la societatea de asigurări Dacia România.
„Fanny a fost o talentată scriitoare, de mică a scris poezii în limba germană, iar la 14 ani le-a citit Reginei Elisabeta-Carmen Sylva, care a apreciat-o și a susținut-o. O vizita la castelul Peleș și o fermeca cu povești despre drumețiile ei montane. Fanny a citit și a cercetat arhive, biblioteci, folclor în București, Târgu-Jiu; la Caracal a cercetat casa haiducului Iancu Jianu, despre care a scris romanul „Haiducul” (1907), în limba germană, care a depăşit zece ediţii. A continuat cu „Pandurul” (1912), tradus din germană de Eliza Brătianu, cu o precuvântare de Carmen Sylva, unde cu un remarcabil dar al evocării este reînviată epoca fanariotă: luxul de la Curtea domnească, viața boierilor de țară și a curtenilor greci, moravurile orientale, costumele de epocă, soarta țărănimii (birurile, jafurile administrației, disprețul și cruzimea ciocoilor)”, mai arată Arhivele Nationale ale Romaniei.
Bucura Dumbravă a fost o figură importantă în dezvoltarea turismului în România. Ea a contribuit la popularizarea munților României și la promovarea unui mod de viață sănătos și activ. În plus față de activitățile sale montane, a fost și o scriitoare prolifică. Ea a scris romane istorice, poezii și articole despre munte.
Bucura Dumbravă a murit la 26 ianuarie 1926, la Port Said, Egipt. A fost înmormântată în Cimitirul Bellu din București.
În memoria ei, un vârf din Munții Bucegi a fost denumit Vârful Bucura Dumbravă.