Petiţiile ciudate care circulă pe Internet după crimele din Caracal: se cere pedeapsa cu moartea. De ce e imposibil să se aplice
0O petiţie pentru reintroducerea pedepsei cu moartea circulă pe reţelele de socializare şi a strâns, duminică, peste 80.0000 de semnături. O altă petiţie distribuită pe Facebook cere decapitarea lui Gheorghe Dincă, suspectul care ar fi ucis două fete din Caracal. Şi aceasta a strâns peste 14.000 de semnături. Specialiştii spun însă că pedeapsa cu moartea nu poate fi implementată într-un stat democrat, membru al Uniunii Europene.
Două petiţii au fost lansate după mediatizarea dispariţiei a două adolescente în Caracal. În scurt timp, petiţiile online au strâns zeci de mii de semnături de la internauţi, una cerând reintroducerea pedepsei cu moartea, iar alta, mult mai macabră, cerând decapitarea lui Gheorghe Dincă.
„Pedeapsa cu moartea a fost abolită prin Decretul-lege nr. 6 din 7 ianuarie 1990 şi decizia fiind cuprinsă în Constituţia României din 1991, reconfirmată. De asta avem nevoie de pedeapsa cu moartea, pentru aceste creaturi profund defecte şi ireparabile. Merită această bestie indulgenţă? Cerem modificare codului penal prin inasprirea pedepselor pentru viol, pedofilie si crima. Modificare articolului 218, (1) introducerea pedepsei de 25-50 de ani de inchisoare pentru viol, in loc (3-10 ani) inchisoare cat este in prezentul cod si pedeapsa cu moartea pentru crime odioase comise de criminali care NU mai pot fi reintegrati in societate! Anii de închisoare, sau pedeapsa cu moartea, ar trebui aplicate, în funcţie de gravitatea criminalităţii/faptei. Pedeapsa capitala trebuie aplicata ca masura extraordinara in cazuri similare bestiei/scursurii care deliberat a ucis niste copile!” se arată în descrierea petiţiei care cere reintroducerea pedepsei cu moartea.
România nu poate introduce pedeapsa cu moartea pentru că este membră UE, care nu permite această masură
Pedeapsa cu moartea nu este o soluţie, dincolo de faptul că este o măsură neetică şi lipsită de morală, spun experţii în politică externă. „Unul dintre principiile fundamentale ale Uniunii Europene este faptul că pedeapsa cu moartea nu este acceptată, fiind de fapt şi principiul pe care s-a constituit Europa democrat-creştină. S-a plecat de la premisa că singurul aspect pe care statul nu îl poate oferi unui individ este viaţa, motiv pentru care nu îşi asumă dreptul de a-l lua. În schimb, ca si alternativă la pedeapsa cu moartea există închisoarea pe viaţă, unde, oricum, invidiul va suferi mult mai mult”, arată analistul de politică externă şi preşedinte CEIA, Răzvan Munteanu.
Politologul arată că România şi-a luat o serie de angajamente în momentul în care a aderat la UE, printre care şi respectarea dreptului la viaţă şi în consecinţă, neintroducerea pedepsei cu moartea. „Petiţiile de acest gen au apărut şi în alte state europene, precum Germania, Franţa sau Olanda. Există anumite momente de tensiune socială care escaladează sub acest aspect, oamenii fiind oripilaţi de diferite atrocităţi comise ca şi cazul fetelor dispărute şi ucise în Caracal. Mai mult, în diferite state din Statele Unite, pedeapsa cu moartea se aplică dar asta nu a scăzut absolut deloc rata criminalităţii. Cine e psihopat nu se va simţi ameninţat de pedeapsa capitală”, a mai adăugat Munteanu.