Pesimism şi anxietăţi în creştere. Unul din patru reprezentanţi ai generaţiei Z are o perspectivă negativă asupra viitorului

Un sfert din generaţia Z (persoanele născute după anul 2000) din mediul urban are o perspectivă negativă asupra viitorului, arată un studiu realizat de Unlock Market Research în rândul copiilor şi tinerilor din marile oraşe. Tinerii citează o serie de motive de îngrijorare faţă de viitorul lor, iar specialiştii atrag atenţia asupra efectelor psihologice pe termen lung al anxietăţilor tot mai răspândite.

Tinerii români consideră ca principalele motive de îngrijorare atunci când se gândesc la viitor sunt: distrugerea naturii (24%), poluarea (21%), pierderea umanităţii prin supratehnologizare (16%), sărăcia (11%) şi înrăirea oamenilor (10%).  

 ”Creşterea anxietăţii cu privire la viitor în rândul copiiilor face ca generaţia Z să fie mai puţin deschisă la explorare şi la ieşirea din zona de confort. Specialiştii în studiul generaţiei Z la nivel global vorbesc de altfel despre un nou trend, numit Staycation, care se descrie prin dorinţa tinerilor din ziua de azi de a petrece mai mult timp acasă, într-un mediu sigur, pe care îl pot controla virtual, mai degrabă decât să iasă în lume şi să exploreze. Lumea exterioară este privită ca o necunoscută plină de pericole şi atunci preferă să se izoleze într-o lume interioară suficient de bogată cât să nu îi plictisească”, arată autorii studiului.

Chiar dacă interviurile realizate în cadrul studiului au scos la iveală răspunsuri îngrijorătoare, precum preferinţa unora dintre copii pentru lumea virtuală în detrimentului celei reale, trei sferturi dintre aceştia consideră, totuşi, că există şi perspective pozitive în viitor, precum dezvoltarea tehnologică (31%), automatizarea/robotizarea (28%), oamenii vor fi mai buni (19%), mai puţin stres şi muncă (19%), şcoli mai bune (12%). „Perspectiva pozitivă asupra viitorului este mai degrabă un indicator al speranţei de mai bine, având în vedere că în discuţiile individuale chiar şi optimiştii au exprimat motive de îngrijorare în legătură cu viitorul lor şi al omenirii în general”, precizează autorii studiului.

Ce şi cum vrea generaţia Z să lucreze

Întrebaţi care cred ei că vor fi meseriile viitorului şi cum ar preferă să lucreze (în ce sistem, ce fel de program), copiii intervievaţi au scos la iveală câteva rezultate semnificative. Nu doar că aria de ocupaţii întrevăzută de aceştia este mult diferită de cea a altor generaţii, dar se observă un interes crescut pentru antreprenoriat.

Cea mai populară meserie a viitorului pare a fi, în perceptia lor, aceea de “constructor de roboţi”(39%), urmată de cea de specialist în digital media (influencer, vlogger, youtuber) (25%). Doar 5% din ei ar dori sa devină specialist în salvarea mediului, deşi mulţi sunt foarte îngrijoraţi de faptul că planeta se distruge.

Un alt rezultat de remarcat în ceea ce priveşte atitudinea faţă de job a tinerilor din generaţia  Z este acela că majoritatea lor spun că îşi doresc să aibă propria lor afacere (33%), să lucreze în sistem flexibil (20%) sau să aibă birouri mobile, oriunde s-ar afla (18%).  Aceste cifre subliniază nevoia de libertate şi de independenţă a copiilor şi tinerilor din zilele noastre, dar şi o detaşare şi o lipsă de motivare mai mare comparativ cu alte generaţii. Toate aceste caracteristici pot fi rezultatul gratificării imediate cu care ei au fost obişnuiţi în online, ceea ce face ca generaţia Z (şi probabil si generaţiile ce vor urma) să fie mai vulnerabile în situaţii care presupun efort susţinut şi consistent.

Studiul KidsFutureMonitor a fost realizat prin 44 de interviuri în profunzime cu perechi de prieteni şi 100 interviuri online în patru mari oraşe – Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara, cu copii şi tineri cu vârste cuprinse între 9 şi 18 ani. Studiul va avea structura unui tracker (studiu realizat in valuri periodice, pe parcursul unui an), iar rezultatele prezentate corespund primului val de colectare.