Pachetul minimal de servicii cuprinde urgenţe, planning familial, naşteri, monitorizare lehuze
0Noul pachet minimal de servicii de sănătate - al cărui proiect a fost lansat în dezbatere publică, duminică, de Ministerul Sănătăţii - include asistenţă medicală de urgenţă, planning familial, monitorizare gravide şi lehuze, precum şi consultaţii pentru cazuri acute.
"Pachetul minimal de servicii medicale, care se acordă neasiguraţilor, prevede servicii de medicină de urgenţă, servicii de medicină de familie, consultaţii de planificare familială. De asemenea, se va acorda o atenţie deosebită gravidei şi lehuzei, prin acordarea de consultaţii de medicină de familie şi ambulatorie, precum şi asistare la naştere oricarei femei din România", a precizat, duminică, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, citat de Mediafax.
Astfel, pentru supravegherea gravidei "cu risc scăzut", sunt recomandate opt vizite prenatale de rutină.
Pachetul minimal include, de asemenea, "urmărirea lehuzei la domiciliu la externarea din maternitate şi la 4 săptămâni de la naştere prin consultaţii, recomandarea de investigatii paraclinice, trimiterea la medicul specialist obstetrică-ginecologie", precum şi "educaţie pentru alăptarea exclusivă până la vârsta de 6 luni şi consilierea pre şi post testare pentru HIV şi lues (sifilis - n.r.) a femeii gravide".
Conform aceluiaşi proiect, consultaţiile pentru acordarea serviciilor de planificare familială constau în consilierea persoanei privind planificarea familială şi indicarea unei metode contraceptive.
La capitolul servicii medicale în asistenţa medicală ambulatorie, pachetul minimal include: servicii medicale pentru cazurile medicale acute, supraveghere şi depistare de boli cu potenţial endemo-epidemic şi consultaţii de monitorizare a evoluţiei sarcinii la risc şi lehuziei.
"Consultaţia medicală pentru cazurile acute se acordă în limita competenţei şi a dotării tehnice a cabinetului medical în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea medicul specialist. În cazul urgenţelor medicale care depăşesc competenţa se asigura acordarea asistenţei medicale de urgenţă adecvată până la transferul pacientului prin sistemul de urgenţă 112 sau prin mijloace proprii cu bilet de trimitere pentru internare în spital pentru cazurile care depăşesc posibilităţile de rezolvare în ambulatoriul de specialitate, dar care nu pun viaţa în pericol. Internările de urgenţă în spital se fac doar prin unităţile de primiri urgenţă şi nu se decontează în ambulatoriu, fiind obligatorie acordarea asistenţei medicale la nivelul competenţei până la transferul acestora către UPU în vederea investigării şi a internării", prevede proiectul.
În acelaşi proiect se menţionează că depistarea bolilor cu potenţial endemo-epidemic "include, după caz, examen clinic, diagnostic prezumtiv şi trimiterea la spitalele de specialitate pentru confirmare şi tratament".
În privinţa serviciilor în spitale, proiectul pachetului minimal prevede ca în situaţia în care pacientul nu poate dovedi calitatea de asigurat, cu excepţia unităţilor, compartimentelor de primiri urgenţă şi a altor structuri de primiri urgenţe (camere de gardă acolo unde nu există UPU/CPU) unde calitatea de asigurat nu trebuie dovedită, unităţile acordă servicii pentru cazurile medicale de urgenţă, având obligaţia să evalueze situaţia medicală a pacientului şi să îl externeze dacă serviciile medicale de urgenţă nu se mai justifică.
"La solicitarea pacientului, se poate continua internarea, cu suportarea cheltuielilor aferente serviciilor medicale spitaliceşti de către acesta", se mai arată în proiectul pachetului minimal.
Ministrul Sănătăţii a explicat că serviciile de spitaliceşti pentru cetăţenii neasiguraţi vor include servicii medicale pentru toate cazurile de urgenţă, dar şi pentru bolile cu potenţia endemo-epidemic.
"Aplicat în mod corect, acest pachet - mă refer şi la cel de bază, şi la cel minimal - va putea să micşoreze costurile din spitale, ceea ce ne dă nouă speranţa că în următorii trei ani vom putea să actualizăm tarifele pe care astăzi le practică spitalele şi pe care le decontează casele judeţene de asigurări de sănătate, astfel încât în 2016 să ajungem la decontarea tarifelor reale", a mai spus Eugen Nicolăescu.
Potrivit ministrului, pachetele vor putea produce efecte reale numai după introducerea şi funcţionarea cardului electronic de asigurat şi a dosarului electronic şi după o înăsprire a controalelor la furnizorii de servicii medicale.
Proiectul este în dezbatere publică până în 22 ianuarie.
Numărul românilor care au asigurare de sănătate este estimat la 18 milioane, iar cel al neasiguraţilor, la două milioane.
Promisiunile publice făcute de reprezentanţii Ministerului Sănătăţii cu privire la pachetul de bază şi lista medicamentelor compensate nu au fost respectate, potrivit Coliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC).
Promisiunile Ministerului Sănătăţii legate de pachetul de bază şi de lista medicamentelor compensate rămân neonorate, astfel că mulţi pacienţi nu ştiu în ce măsură vor avea acces la tratamente noi sau la servicii medicale în 2014, consideră Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC).
Chiar dacă noul pachet de servicii medicale de bază are un conţinut cuprinzător, trăsătura sa fundamentală este deplasarea unei părţi din costul actului de îngrijire asupra pacientului. Deşi serviciile acoperite sunt acum mai transparente pentru asiguraţi, pachetul este în mare măsură bazat pe documente normative deja existente. Concluziile se desprind din cel mai recent raport de cercetare elaborat de Observatorul Român de Sănătate (ORS).
Ce servicii medicale prevede noul pachet de bază pus în dezbatere duminică
Noul pachet de bază prevede o singură consultaţie preventivă la trei ani, făcută de medicul de familie, pentru persoanele asimptomatice între 18 şi 39 de ani şi cel mult două consultaţii în trei luni în cazul pacienţilor "cu risc normal", care au o problemă nouă sau acută de sănătate. Oficialii au stabilit şi de câte consultaţii vor beneficia tinerii până la 18 ani, dar şi pachetul pentru femeile însărcinate.