OMS: una din patru instituţii de asistenţă medicală din lume nu dispune de servicii de aprovizionare cu apă

Potrivit unui raport comun al OMS realizat împreună cu UNICEF, pe date preluate din 165 de ţări, arată că aproximativ 1,8 miliarde de persoane vizitează sau lucrează în unităţi sanitare care nu dispun de servicii de aprovizionare cu apă de bază. OMS: “aprovizionarea cu apă, salubrizarea şi igiena în unităţile sanitare sunt fundamentale pentru a opri COVID-19”.

“Activitatea într-o unitate sanitară fără apă, salubrizare şi igienă seamănă puţin cu a-i trimite pe medici şi pe asistenţii medicali să lucreze fără echipament de protecţie personală”, a precizat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, transmite Agerpres, citată de Digi.24

OMS atrage atenţia că proporţia profesioniştilor din domeniul sanitar infectaţi cu COVID-19 este mult mai mare decât în cazul restului populaţiei: aceştia reprezintă mai puţin de 3% din populaţie, însă 14% din cazurile raportate la nivel mondial. Iar potrivit  raportului:

• „una din patru instituţii de asistenţă medicală din lume nu dispune de servicii de aprovizionare cu apă,
• una din trei nu asigură o igienă adecvată a mâinilor în cazul în care este acordată îngrijirea,
• una din zece nu are acces la serviciile de salubrizare,
• iar una din trei nu îşi sortează deşeurile corespunzător.„ arată sursa citată.

“Trimiterea profesioniştilor din domeniul sănătăţii şi a persoanelor care au nevoie de tratament către unităţi fără apă curată, toalete sigure sau chiar săpun, le pune viaţa în pericol”, a explicat, de asemenea, directorul general al Unicef, Henrietta Fore, conform sursei citate.

De altfel, în România din păcate subiectul dezastrelor din unele unităţi medicale este bine cunoscut. Spre exemplu în urma unui control tematic realizat în primăvară, de comisarii de la Protecţia Consumatorului, în spitalele din Botoşani, specialiştii au găsit un adevărat dezastru. Multe spitale aveau condiţii greu de imaginat în secolul XXI, inclusiv la secţiile de dedicate copiilor. Au găsit grave probleme în ce privea păstrarea alimentelor pentru bolnavi dar şi numeroase saloane şi toalete insalubre, cu uşi rupte sau fără clanţe, toalete uzate, spaţii de aşteptare cu pardoseala crăpată, canapele şi scaunele rupte.

Iar la capitolul specialişti din domeniul medical infectaţi cu COVID-19, la începutul lunii octombrie, spre exemplu, potrivit unor date oficiale, erau 3243 de cadre medicale confirmate cu coronavirus de la începutul pandemiei, până în acel moment.