Munca la negru: 16% din români spun că nu ştiu nimic, 7% recunosc plata la plic
0România are un procent ridicat de angajaţi care au recunoscut că primesc o parte din salariu „în plic”, 7% mai exact, faţă de media Uniunii Europene, care este de 3%, iar cel mai mare procent, de 11%, este înregistrat în Letonia, potrivit Eurobarometrului publicat luni.
Aproximativ unul din zece europeni (11%) admite că, în anul precedent, a cumpărat bunuri sau servicii care implică muncă la negru, în timp ce 4% recunosc că ei înşişi au fost plătiţi "la negru", în schimbul unei munci fără forme legale.
În plus, unul din 30 (3 la sută) a fost plătit parţial în numerar de către angajatorul său - "remuneraţie în plic", arată un Eurobarometru publicat luni de Comisia Europeană (CE).
"Acestea sunt câteva dintre constatările unui sondaj Eurobarometru, care arată că munca la negru continuă să fie larg răspândită în Europa, deşi amploarea şi percepţia problemei variază de la o ţară la alta", precizează CE, într-un comunicat.
Potrivit Eurobarometrului, România face parte dintre statele membre cu procent ridicat de "angajaţi cu remuneraţie în plic", fiind înregistrat un procent mult mai mare decât media înregistrată în UE.
Astfel, 7% dintre români au recunoscut că primesc o parte din remuneraţie "în plic", faţă de media UE de trei la sută. Însă, România este şi ţara cu cel mai mare procent de repondenţi, 16%, de patru ori mai mult decât următoarele state, care au spus că nu ştiu nimic de acest fenomen al muncii la negru.
"Cel ma ridicat procent este în Letonia, 11%, însă aceasta este ţara în care a fost înregistrată şi cea mai importantă descreştere a numărului acestor angajaţi (16%)", se mai arată în sondajul publicat luni.
Totodată, jumătate dintre cei care au recunoscut că au lucrat la negru au menţionat avantajele pentru ambele părţi ca fiind principalele motive pentru care au acceptat acest lucru, 21% au invocat dificultatea de a găsi un loc de muncă cu forme legale, 16% - percepţia că impozitele sunt prea mari, iar 15% - absenţa altor venituri.
Conform Eurobarometrului efectuat în cele 28 de state membre, 60% dintre respondeţi indică faptul că preţurile mai mici au reprezentat principalul motiv pentru achiziţionarea de bunuri sau servicii care implică muncă "la negru", iar 22% menţionează că au făcut-o ca favoruri pentru prieteni.
În România, 10% dintre repondenţi au admis că au plătit, în ultimul an, penru bunuri sau servicii despre care aveau cunoştinţă că implică munca la negru.
"Europenii cheltuie o sumă anuală medie în valoare de 200 euro pe bunuri sau servicii care implică muncă la negru, în timp ce suma anuală medie câştigată de cei care lucrează la negru este de 300 euro. Reparaţiile şi renovările locuinţelor (29%), reparaţiile auto (22%), curăţenia locuinţelor (15%) şi produsele alimentare (12%) sunt cele mai solicitate bunuri sau servicii care implică muncă la negru. Europenii lucrează la negru cel mai mult în următoarele sectoare: reparaţii şi renovări ale locuinţelor (19%), grădinărit (14%), curăţenie (13%) şi îngrijirea copiilor mici (12%)", se mai arată în sondaj.
Românii au plătit în medie, anul trecut, în jur de 115 euro pe astfel de bunuri sau servicii, mai arată Eurobarometrul.
Problemele identificate în sondaj urmează să fie abordate într-o propunere a Comisiei din aprilie, prin care se va lansa o platformă europeană pentru prevenirea şi descurajarea muncii la negru, care ar avea drept obiectiv intensificarea cooperării dintre statele membre pentru a aborda această problemă într-un mod mai eficace.
„Consecinţele muncii la negru nu implică doar faptul că lucrătorii sunt expuşi la condiţii de muncă periculoase şi la câştiguri mai mici, ci şi faptul că ea privează guvernele de venituri şi subminează sistemele noastre de protecţie socială. Este necesar ca statele membre să pună în aplicare politici pentru a descuraja munca la negru sau pentru a încuraja transformarea ei în muncă cu forme legale şi să conlucreze mai îndeaproape pentru a combate acest flagel. Acesta este motivul pentru care, în luna aprilie, Comisia Europeană va propune lansarea unei platforme europene pentru prevenirea şi descurajarea muncii la negru, care ar îmbunătăţi cooperarea între inspectoratele de muncă şi organismele responsabile de asigurarea respectării legislaţiei din întreaga Europă”, a declarat dl László Andor, comisarul UE pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune.
Următoarele etape
În aprilie 2014, Comisia va propune crearea unei platforme europene privind prevenirea şi descurajarea muncii la negru, care ar reuni diverse organisme responsabile de asigurarea respectării legislaţiei din statele membre, cum ar fi inspectoratele de muncă, instituţiile de securitate socială, autorităţile fiscale şi cele responsabile de domeniul migraţiei, precum şi alte părţi interesate. Platforma ar intensifica cooperarea la nivelul UE pentru a preveni şi a descuraja efectiv munca la negru într-un mod mai eficient.
Context
În cadrul sondajului Eurobarometru, au fost intervievaţi 26.563 de respondenţi din diverse grupuri sociale şi demografice din toate statele membre. Rezultatele sale vin în continuarea unui sondaj iniţial din 2007, prima încercare de a măsura munca la negru în întreaga UE. Ambele sondaje s-au concentrat pe oferirea şi achiziţionarea individuală de servicii/bunuri şi pe primirea „remuneraţiei în plic”, prin urmare, nu au cuprins toate formele de muncă la negru din cadrul societăţilor comerciale.
Pe aceeaşi temă:
Amenzi de peste 2,6 milioane de lei, aplicate pentru munca la negru