Ministrul Sănătăţii a numit un nou director executiv la cârma Agenţiei Naţionale de Transplant: profesorul Radu Deac

Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, l-a numit pe profesor dr. Radu Deac în funcţia de director executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant.

„Având în vedere obiectivul major al Ministerului Sănătăţii de a îmbunătăţi activitatea Agenţiei Naţionale de Transplant, astfel încât această instituţie să-şi recapete prestigiul recunoscut în lumea medicală, începând cu data de 26 noiembrie 2013, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolaescu, l-a numit în funcţia de director executiv al ANT pe profesor dr. Radu Deac”, precizează un comunicat de presă al Ministerului Sănătăţii.

Profesor dr. Radu Deac este o personalitate marcantă a chirurgiei cardiovasculare, cu numeroase performanţe înregistrate de-a lungul anilor, materializate în atestate europene în chirurgia cardiovasculară şi brevete de invenţii cu recunoaştere internaţională în domeniul valvelor cardiace.

Membru titular şi vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale, prof. dr. Radu Deac a făcut parte din echipa operatorie de medici care a realizat primul transplant de inimă din România.

„Profesorul dr. Radu Deac s-a manifestat şi ca un foarte bun manager, calităţi pe care le-a dovedit în modul în care a coordonat activitatea Institutului de Boli Cardiovasculare Târgu-Mureş şi, de asemenea, o perioadă de timp a fost membru în Consiliul Ştiinţific al Agenţiei Naţionale de Transplant. Odată cu numirea în funcţia de director executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant, ministrul Sănătăţii i-a solicitat profesorului dr. Radu Deac ca în perioada imediat următoare să prezinte un plan de revigorare a Agenţiei Naţionale de Transplant”, arată MS.

Niciun transplant de inimă în 2013

Niciun transplant de cord nu a fost realizat în acest an în România, a explicat profesorul Radu Deac, fostul director al Institutului de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş, închis în urmă cu doi ani. „Vorbim de inimi irosite. În acest timp, 30 de pacienţi aşteptau o inimă şi mulţi au decedat”, a precizat chirurgul.

Deşi nu a existat activitate în zona transplantului de inimă ţara noastră a înregistrat un record la numărul de transplanturi realizate de la începutul anului şi până în prezent. De asemenea, numărul donatorilor în moarte cerebrală a crescut.

Mai precis, în 2013 au fost realizate 120 de transplanturi de rinichi şi 53 de ficat, însă niciunul de cord, „din cauza incompatibilităţii primitorilor”, a declarat doctorul Victor Zota. Tot în acest an au avut loc şi o serie de premiere: opt transplanturi de rinichi în 24 de ore la Cluj-Napoca, cinci transplanturi de ficat în 24 de ore la Bucureşti şi patru transplanturi de cornee în 24 de ore, tot în Capitală.

Transplantul în România, mai ieftin decât în străinătate

Costurile unei operaţii de transplant în România sunt mici comparativ cu cele din străinătate. Dacă un transplant de rinichi în România costă 20.000 de euro, în străinătate variază între 80.000 şi 100.000 de euro.
 
Un transplant de inimă costă 43.000 de euro în ţară şi 120.000-150.000 de euro în străinătate, iar un transplant de ficat, 65.000-70.000 de euro în ţară, respectiv între 150.000 şi 200.000 de euro în străinătate. De asemenea, un transplant de măduvă costă în ţară 20.000 de euro, iar în străinătate, între 80.000 şi 100.000 de euro.

În prezent,  Ministerul Sănătăţii se află în faza de avizare a criteriilor de acreditare a unităţilor care efectuează proceduri de transplant.

Pe aceeaşi temă:

Prea săraci pentru a salva vieţi: transportul inimilor pentru transplanturi, aproape imposibil în România

Coordonatorul naţional pe transplant, medicul Victor Zota, susţine că banii din program există doar pe hârtie şi că are facturi neplătite încă din luna februarie a anului curent.

Ministrul Nicolăescu susţine că a găsit soluţii pentru reluarea transplantului de inimă în România

Transplantul de inimă ar putea fi reluat curând. Aşa a anunţat miercuri ministrul Eugen Nicolăescu în urma unei şedinţe fulger organizate la sediul Ministerului Sănătăţii unde i-a chemat şi pe reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Transplant.

Numărul donatorilor a explodat, dar nu sunt bani de transplanturi

Numărul donatorilor de organe a crescut, dar e nevoie de o rectificare bugetară pentru ca toate operaţiile de transplant să poată fi făcute. În acest moment, multe organe ce ar putea fi folosite pentru salvarea unor vieţi ar putea ajunge la gunoi.