Migdalele de pământ, aclimatizate în România. Ce gust au și ce beneficii aduc

Cercetătorii de la Banca de Resurse Genetice şi Vegetale (BRGV) din Buzău au reușit aclimatizarea unui nou soi de migdale de pământ, care nu se înrudesc cu migdalele cunoscute, dar pot fi asemuite alunelor de pământ.

Scopul cercetătorilor este de a determina dacă planta poate fi menținută în mediul natural, având în vedere capacitatea sa de producție și potențialul de regenerare a solurilor degradate.

Cyperus esculentus este o plantă recent aclimatizată la BRGV, cunoscută popular ca migdale de pământ. Deși nu sunt înrudite cu migdalele tradiționale, aceste plante pot fi comparate cu alunele de pământ datorită gustului și utilizărilor lor culinare.

„Vorbim de o specie nouă aclimatizată la BRGV, o plantă anuală sau perenă, care poate fi cultivată cu succes. Nu s-au depistat boli sau dăunători care să afecteze cultura, poate fi cultivată în sistem ecologic. Migdalele de pământ se consumă şi sunt asemănătoare alunelor de pământ, cu precizarea că sunt mult mai dulci şi mai gustoase. Se spală şi pot fi consumate ca atare sau în diverse preparate. Soiul se cultivă primăvara devreme, iar recoltarea are loc în toamnă. Se înmulţeşte pe cale vegetativă, cu aceste fructe de sol şi nu produce seminţe," a declarat pentru Agerpres directorul BRGV, Costel Vînătoru.

O specie testată cu succes

Potrivit cercetătorilor, migdalele de pământ pot oferi o producție remarcabilă de peste 22 de tone la hectar, în funcție de tipul de sol și tehnologia aplicată. Aceste plante rezistă la temperaturi extreme, atât ridicate, cât și scăzute, ceea ce le face deosebit de versatile comparativ cu alunele de pământ.

„Are un potențial mare de producție, putem ajunge de la 15 la 22 de tone de fructe la hectar, în funcție de tehnologia de cultură aplicată. Este o plantă nouă pentru România şi bine ar fi să le cultivăm pe terenuri ușoare pentru a le scoate mai facil din sol. Am încercat să facem culturi comparative între alunele de pământ şi migdalele de pământ. Alunele au nevoie de temperaturi mai ridicate, pot fi cultivate cu succes în sud, în Oltenia, însă aici terenul este ceva mai greu şi producția este mai mică, pe câtă vreme migdalele au o producție mai mare aici şi s-au adaptat mai bine", a precizat cercetătorul.

Ținând cont de rezistența soiului și capacitatea sa de a ajuta la regenerarea solurilor degradate sau a terenurilor invadate de plante agresive, mai multe eşantioane de migdale de pământ au fost plantate în Parcul Crâng din municipiul Buzău. Scopul acestui experiment este de a observa dacă planta se poate regenera în mod natural și dacă poate deveni o specie endemică.

„Am plantat şi în parc. Am vrut să vedem dacă acestea s-ar păstra bine natural, dacă are această capacitate şi de ce nu, peste câţiva ani să devină o plantă endemică, să se regenereze natural. Cred că această plantă are capacitatea ca în timp să poată înnobila anumite terenuri degradate. Este, prin urmare, o plantă care poate fixa bine solul, dar şi o plantă comestibilă. Cred că poate fi extinsă cu succes, nu este o plantă invazivă, agresivă. Continuăm studiile, rezistă la secetă, la temperaturi extreme, dar şi la temperaturi scăzute, am observat că bruma din toamnă nu le afectează", a subliniat directorul BRGV.

BRGV Buzău este o instituție din România specializată în conservarea resurselor genetice vegetale și studierea biodiversității. Aceasta se dedică protejării și utilizării durabile a acestor resurse, esențiale pentru securitatea alimentară și protecția mediului.

Inițiativa BRGV de aclimatizare a migdalelor de pământ în Parcul Crâng este un pas important pentru regenerarea ecologică și agriculturale. Dacă aceste plante se regenerează natural și îmbunătățesc solurile degradate, ele ar putea fi incluse în programele de agricultură ecologică, sporind biodiversitatea și oferind o nouă resursă alimentară pentru România.