Exclusiv Mesajul baritonului care aduce opera în stradă: „Nu tăiați de la cultură, altfel riscăm să fie bătuți oamenii în autobuze pentru că sunt intelectuali”

Baritonul Florin Estefan, directorul Operei Române din Cluj care organizează săptămâna aceasta cea de-a IX-a ediție a festivalului ce aduce muzica lirică pe străzi, în piețe și în alte locuri inedite, vorbește despre provocările culturii în vremea austerității, dar și a epocii TikTok-ului.

Opera Națională Română din Cluj-Napoca iese în stradă, între 23 și 29 iunie, în întâmpinarea publicului cu o ofertă de nerefuzat: evenimente artistice inedite, de rang european și cu acces liber, pe scene neconvenționale, în cadrul festivalului Opera Aperta.

Clujenii au astfel parte de un regal de muzică, în cadrul festivalului Opera Aperta. Arta iese din sală și ajunge în stradă, în parc, în grădină și în inima orașului.

Pe scena principală din Piața Unirii vor fi puse în scenă spectacole precum Gala Puccini, La Traviata sau Maria de Buenos Aires. Apoi, în locuri inedite precum muzeul MINA, grădina hotelului Radisson Blu, Institutul Cultural Francez, Centrul de Cultură Urbană Casino, Iulius Parc sau curtea interioară a sediului central al UBB vor fi organizate spectacole pentru toate gusturile, de la muzică de fanfară, concert jazz tribut Frank Sinatra, spectacol de tango, recital de harfă, recital de pian etc.

Din 26 și până în 29 iunie, în parcul din spatele Operei, va avea loc un Târg tematic, cu proiecții de film, activități interactive și spectacole pentru copii.

„Adevărul” a discutat despre unul dintre cele mai iubite festivaluri ale Clujului, Opera Aperta, dar și despre provocările Operei Naționale Române din Cluj cu managerul instituției, baritonul Florin Estefan.

Vezi aici programul Opera Aperta.

Operă, Frank Sinatra, tango, filme 

Care sunt proiectele speciale de anul acesta ale Operei Române?

În primul rând, trebuie să terminăm stagiunea. Opera Aperta va fi plină de evenimente, cu un repertoriu mult mai bogat decât în anii precedenți. În spațiul din spatele clădirii Operei, vom face un târg al operei. Vrem să facem un concept „Opera Fair” și să avem aici activități cu niște căsuțe făcute în jurul instituției. Iar pe scena din spatele Operei, pentru prima dată de când s-a pus această scenă, organizăm câteva seri de opera cinema. În câteva seri vom face streaming de filme de la ora 19 pentru copii de genul Mary Poppins, Sound of Music, Anastasia etc, iar de la ora 21.00 vom avea filme cu tematică muzicală de genul Caruso, Farinelli șamd. Vom avea un număr de 500-1.000 de scaune, pentru ca oamenii să poată veni în Parcul Operei seara și să vadă niște spectacole, niște filme vechi legate de universul muzicii.

Noi ne dorim ca la Opera Aperta în fiecare an să avem acest proiect, iar în săptămâna Operei Aperta rămân căsuțele cu comercianții pe care îi vom invita să fie prezenți. Vom avea tot felul de activări și tot felul de proiecte legate de copii și activități pentru copii conexe activității noastre muzicale. Ne dorim foarte mult să creștem și această zonă și dacă reușim, chiar și în perioada Crăciunului, a lunii decembrie, deja ne imaginăm o iesle cu personaje  biblice și un spațiu în care se poate cânta și un târg al operei foarte cochet, aici în parc. Sper să și reușim!

La Opera Aperta, cum spuneam, vor fi o sumedenie de evenimente, nu numai pe scena principală din Piața Unirii. În acest an vom începe cu o serie de evenimente în... locuri diverse, de exemplu în curtea de la UBB, de la rectorat. Vom avea acolo două seri, o gală de muzică franceză cu tinerii din studiul de operă Lia Hubic, vor cânta un repertoriu de opera din muzica franceză. Vom avea o seară de violoncele, un concert cu numai 30-40 de violoncele. Cell'Opera se numește, vor fi tot felul de teme din opere celebre interpretate de o orchestră de violoncele dirijată de Tiberiu Soare. Vine un celebru bariton italian, Lucio Gallo, cu un band de jazz, cu care ei, cu ani în urmă, cântau pe vapor și vor ține un concert în Iulius Park, un tribut Frank Sinatra.

Vom avea o seară de Cluj Tango Night, o să avem o formație de jazz din Los Angeles. După care vom avea la festival opera din Iași, soliști și corul Operei pentru Gala Puccini. Vine și Opera din Timișoara cu un spectacol de balet, noi vom prezenta Maria de Buenos Aires, o reluare a acestui spectacol tango, și Traviata, în închiderea festivalului. Vom avea Opera de trei parale adusă de la București, de la Teatrul Excelsior.

Apoi, ne-a venit o idee să facem o serie de midnight concerts (concerte de la miezul nopți-nr). Aceste concerte vor începe după ce se termină activitatea la scena principală din Piața Unirii. Va fi un concert la muzeul MINA cu anotimpurile de Vivaldi. Un altul va fi cu Nocturne de Chopin cu un pianist mexican care se numește Vladimir Petrov, el e născut în Mexic, părinții sunt ruși, dar a copilărit acolo și este bursier al Manhattan School of Music. E un pianist extraordinar de bun. Unul dintre concerte va avea loc în 28 iunie și va fi în Curtea interioară de la Radisson Blu - vom face o seară de concert cu două harpe susținut de Alisa Sadikova, o artistă extraordinară care a făcut studii la Sankt Petersburg și la Juilliard School în New York, și colega noastră Delia Băcneanu. Un astfel de concert este inedit, deoarece este foarte dificil de realizat. Instrumentele sunt extrem de scumpe – o harfă costă 30.000 de euro, astfel că nu sunt mulți artiști care câtă la harfă și nu se găsesc foarte multe aranjamente muzicale în general care să includă și acest instrument. Cam acesta e programul de la Opera Aperta, după care intrăm în concediu.

Ce se va întâmpla din septembrie?

Din septembrie începe munca artistică. Zilele acestea am început ședințele de producție pentru o nouă premieră de deschidere a stagiunii și anume Simone Boccanegra de Verdi în regia lui Roberto Scandiuzzi, scenografia Anca Pintilie. O montare clasică. Proiectul l-am vazut și arata frumos, clasic, curat, este o operă extrem de frumoasa și merită pusa în valoare. O sa mai avem o premiera, dacă totul merge bine, în luna noiembrie, de balet. Îmi doresc să avem anual și o premieră a baletului și în acest an vrem să facem Fântâna din Bahchisarai, un titlu care aici nu s-a cântat de prin anii 70 la noi. Muzică superbă, în coreografia maestrului Vasile Solomon și pentru prima dată la noi, în scenografia lui Dragos Buhagiar. Eu am încredere că va fi un spectacol foarte frumos. Dragoș este un scenograf fenomenal și cred că împreună cu maestrul Solomon va face un spectacol deosebit. Apoi încheiem anul, cu un concert special de Ziua Națională. Deja ne-am și gândit pe cine să invităm, să facem un pic de repertoriu Maria Tănase și niște crossover-uri de genul. Și apoi Winter Delights și dacă va fi finanțarea, așa cum suntem în discuții, încheiem anul de Revelion cu Balul Operei.

„Ce să tai de la cultură? Oricum vorbim de buget de supraviețuire”

Vreau să vorbim un pic și despre criza care se anunță în zona bugetară. Cum vă pregătiți de măsurile de austeritate?

În primul rând, guvernul trebuie să se pregătească și Ministerul Culturii. Dar hai să vorbim real, cât e impactul bugetar al culturii pe bugetul statului? E 1%, e infim. Ce să tai de acolo? Oricum vorbim despre un buget de supraviețuire la cultură? Nu văd sensul. Trebuie să tai de unde e de tăiat, că sunt locuri de unde să tai. Probabil că ne va afecta și pe noi, dar noi de la an la an, eu vorbesc de instituția noastră, întotdeauna avem un buget care la început de an este mai mic, dar prin rectificări, cu pași mărunți și timizi a mai crescut. Dar să ne înțelegem, nu vorbim de belșug. Abia că faci cu greu cate o montare, mai scoți câte o sclipire și îți plătești cheltuielile.

Din mediul privat, cât se poate suplimenta bugetul Operei?

Din mediul privat, având în vedere facilitatea aceea fiscală privind impozitul pe profit, am mai reușit să capacităm niște companii care sprijină festivalul Opera Aperta. Pentru că bugetul la Opera Aperta, cu evenimente tot mai multe și cu scenotehnică, sunet și celelalte cheltuieli, trebuie să crească de an la an. Într-adevăr, a crescut și alocarea din partea Primăriei, dar, de exemplu, de la Ministerul Culturii, am primit 30% față de cât am primit anul trecut. Și nu înțeleg de ce. Primăria, într-adevăr, ne-a susținut. Consiliul Județean ne-a dat 10.000 de lei. Am înțeles că Consiliul Județean nu are bani. Asta e situația. Și restul, un 60% din buget, e din sponsorizări. Sunt companii pe care am reușit să le avem aproape și au direcționat din impozitul pe profit. Dar încă suntem cu un minus considerabil. Companii din Cluj, din Transilvania și chiar multinaționale cu sediul la București.

„Riști să te bată oamenii în autobuz pentru că ești intelectual sau progresist.”

Credeți că Opera poate să-și aducă o contribuție la eliminarea scindării din societatea românească pe care o vedem mai ales după ultimele două rânduri de alegeri?

În primul rând, scindarea astea vine de la România needucată. De aici vine scindarea. Vorbim de ani de zile de România educată ca să tragem acum concluzia că România este needucată. Și atunci eu mă întreb, „ok, eu la nivelul meu, eu ce pot să fac?” Eu am ieșit din cochilie și am dus opera în stradă și atragem categorii de public care n-ar fi călcat în teatru în vecii vecilor, că nu se gândesc că se potrivesc peisajului în primul rând. Reușim să facem, să atragem și așa mai departe, dar eu cred că acesta ar trebui să fie un proiect de țară.

Eu am mai spus asta: armată, sanatate, educație, cultură, aceștia trebuie sa fie pilonii și toate celelalte domenii care produc bani să producă bani ca să investim acolo, pentru că investind în oameni și în cultura și în educația lor, investim în viitorul acestei nații. Altfel ne trezim cu aceleași probleme pe care le-am avut până acum. Și nu, eu nu vorbesc despre politic, că nu-mi dau cu părerea în zona respectivă, vorbesc despre degringoladă, despre instabilitate, despre scindarea societății, despre faptul că mergi cu autobuzul și se uită unii la tine și zic „ăsta e intelectual, e dușmanul meu”, și riști să te bată oamenii în autobuz pentru că ești intelectual sau progresist. Am citit niște postări de la niște persoane din Florești, în care povestea o doamnă că îi e frică să meargă acasă, seara, deoarece se uita nu știu care, nu știu cum la ea, pentru că ar fi progresistă. Tot din educația asta, ne trezim că suntem antieuropeni, noi ăștia care trăim în Europa.

De asta zic că nu cred că ar trebui să fie un deziderat al noului guvern să taie de la cultură. Nu de la cultură, nu de la educație, nu de la sănătate și nu de la armată. Și mi-aș dori ca cine vine ministru al Culturii să fie o persoană nu bătăioasă, dar cu destulă greutate ca în guvern să poată să susțină ministerul și să susțină ceea ce facem. Ok, nu știu dacă face toată lumea, dar eu cel puțin vorbesc de instituția noastră, că ne dăm silința să ieșim, să atragem, să promovăm genul liric, cultura românească, cultura în general. Să facem educație, să mergem spre copii, să atragem copiii. Și există un succes și sunt rezultate.

„Încercăm să îmbinăm AI-ul, tehnologia, cu ce facem noi”

Mai este o provocare pentru tot ce înseamnă cultură, nu numai în România, ci peste tot. În epoca digitală în care multă lume stă pe telefon și se uită la filmulețe scurte, cum reușiți să-i aduceți pe oameni spre cultură, spre operă?

Noi ne-am folosit foarte mult de acest aspect. Am profitat de pandemie în vremea respectivă și în loc să facem premiere cu spectatori, am făcut premiere virtuale și am investit într-un studio video. Am cumpărat un sistem de broadcasting, avem un studio în care facem înregistrări, avem tot felul de chestii. Am folosit tehnologia, de exemplu, la AIDA. Toată recuzita care a fost pe scenă a fost formată din copii din Muzeul Egiptului, de pe fotografii care apoi au fost modelate 3D și printate, după care au fost finisate în atelier la noi. Și au  părut reale, deși erau din plastic printate după obiecte din Muzeu Egiptului, de exemplu. Încercăm să îmbinăm AI-ul, tehnologia, cu ce facem noi. Pe lângă asta...cu ajutorul departamentului video pe care îl avem încercăm să fim cât mai inventivi și creativi, tocmai ca să fim prezenți în social media. Cât mai mult, cât mai mult, cât mai mult. Și văd că are un efect extraordinar, că vine public în sală.

Mă critică unii și alții că nu sunt afișele cu nume. Nu pot să pun un cârnaț de nume pe afiș. În 2025 nu pot, nu am mai făcut asta din 2015. Ideea mea a fost să-l fac pe om curios să vadă o poză, să vadă un titlu, un cod QR sau un site și să meargă să se informeze și să ne viziteze online, în social media, pe website, în agenție, de unde se pot lua toate informațiile. Și a funcționat.