Medicamente ieftine, cu acelaşi efect ca cele scumpe promovate de farmacii. Care sunt şi cât costă
0Fiecare medicament scump de pe piaţă are şi o alternativă mai ieftină, care are exact acelaşi efect, subliniază reprezentanţii producătorilor de medicamente. Spre exemplu, Nurofenul, varianta mai scumpă, poate fi înlocuit în orice moment cu Ibuprofenul, medicament care este de patru ori mai ieftin.
Concret, în momentul în care ajung la farmacie şi cer o cutie de Nurofen, românii sunt obligaţi să scoată din buzunar peste 40 de lei pentru a achiziţiona 24 de pastile. Asta în condiţiile în care o cutie de Ibuprofen costă, în farmaciile de lanţ, aproximativ 10 lei.
Specialiştii arată că, de fapt, substanţa activă este aceeaşi. Doza este şi ea aceeaşi, însă, de cele mai multe ori, pacientul este pus în situaţia de a cumpăra produsul cel mai scump. Cu toate acestea, farmaciştii au obligaţia să îi prezinte bolnavului şi varianta mai ieftină, astfel încât acesta să se poată orienta şi să opteze pentru ceea ce îi permite buzunarul.
„Promovăm şi vrem să avem acces la medicamente generice, dar cu condiţia ca ele să aparţină unor producători de medicamente care să fie cunoscuţi şi care să facă parte dintr-o asociaţie. Astfel, avem garanţia calităţii. Atâta timp cât există posibilitatea ca tratamentul să coste mai puţin, dar să fie la fel de eficient, nu avem nimic împotriva lor”, a declarat Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP).
- Nurofen, 24 de comprimate, 45 lei - Ibuprofen, 20 de comprimate, 10 lei
- Nospa, 15 lei - Drotaverin clorhidrat, 7 lei
- Panadol, 5 lei - Paracetamol, 7 lei
- Biseptol, 18 lei - Cotrimaxazole, 3 lei
- Klacid, 36 lei - Claritromicină, 25 de lei
- Voltaren, 27 lei - Diclofenac, 15 lei
- Fastum gel, 47 lei - Ketoprofen, 13 lei
Diferenţa, plătită de pacienţi
Probleme sunt şi la produsele eliberate strict în baza prescripţiilor medicale. Având în vedere faptul că pe reţetă se trece substanţa activă şi nu denumirea comercială a medicamentului, farmaciştii preferă să indice ei alternativa mai scumpă, pacientul fiind nevoit în aceste situaţii să acopere diferenţa de preţ. Banii intră la bugetul farmaciei, ca numerar.
„Sunt situaţii în care farmaciştii, deşi au medicamentele de pe reţetă, preferă să nu le dea pe acelea şi să ofere varianta mai scumpă. Iar pacientul, care nu îşi cunoaşte drepturile, acceptă să dea bani în plus. Este ilegal ce fac cei din farmacii, pentru că în contractul cadru se arată că farmacistul este obligat să dea produsul pentru care nu trebuie achitată coplată. Farmacistul decide ce eliberează. Dacă dă un produs de 10 lei, cum e cel de pe reţetă sau un produs de 100 de lei, care îi aduce profit”, a explicat Laurenţiu Mihai, directorul executiv al Asociaţiei Producătorilor Români de Medicamente Generice (APMGR).
Tocmai din acest motiv, în noiembrie 2014, Ministerul Sănătăţii a demarat un control de amploare în farmacii, pentru a depista neregulile.
„Este imposibil să controleze toate cele 8.000 de farmacii, câte există în România. Ideea este că în aceste controale trebuie să se ţină cont de faptul că sunt şi farmacii care au dificultăţi de aprovizionare, dar şi că produsele cele mai ieftine merg la export paralel”, a explicat, la vremea respectivă, Clara Popescu, vicepreşedintele Colegiului Farmaciştilor din România (CFR).